Titularizare

2023

CONCURSUL NA ŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR 
VACANTE/REZERVATE DIN ÎNV ĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 
12 iulie 2023 
Probă scrisă 
AGRICULTURĂ - HORTICULTURĂ 
PROFESORI 
Varianta 3 
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 
Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 
 
Subiectul I 
I.1 
a. Examinarea Butucului înainte de Tăierile de Fructificare: Înainte de a efectua tăierile de 
fructificare la vița de vie, este esențial să se examineze cu atenție butucul. Examinarea corectă va 
ajuta la determinarea stării generale a plantei și va ghida tăierile pentru a asigura o producție 
optimă. Aspectele cheie ale examinării includ: 
 Starea Sanitară: Verificați dacă butucul are semne de boli sau dăunători. Identificați și 
tratați eventualele infecții sau probleme de sănătate. 
 Condiția Lemnului: Examinarea lemnului arată dacă există lemn mort, uscat sau afectat 
de boli. Lemnul sănătos ar trebui să fie de o culoare corespunzătoare și fără semne de 
deteriorare. 
 Distribuția Ochiurilor: Ochiurile de pe butuc trebuie să fie bine distribuite și să ofere o 
bază pentru lăstarii de rod. Se verifică dacă există ochiuri bine dezvoltate și așezate în 
mod corespunzător. 
 Structura Generală: Observați arhitectura butucului și cum crește în spațiu. Eliminați 
eventualii lăstari dezordonati sau care încurcă creșterea uniformă. 
b. Factorii care Condiționează Elementele de Rod de pe Butuc: Elementele de rod de pe 
butuc sunt influențate de mai mulți factori, printre care: 
 Vârsta Butucului: Butucurile mai în vârstă au adesea o capacitate de rodire mai bună, 
dar pot necesita o gestionare atentă a cantității de lemn. 
 Soiul de Viță de Vie: Diferitele soiuri au caracteristici distincte de rodire, inclusiv 
momentul optim al formării mugurilor. 
 Starea Sanitară Generală: Butucul trebuie să fie sănătos pentru a produce fructe de 
calitate. Combaterea bolilor și dăunătorilor este crucială. 
 Managementul Solului: Calitatea solului, drenajul și aportul de nutrienți afectează direct 
capacitatea de rodire a butucului. 
c. Condițiile pentru Coardele de un An Pentru Rodire: Coardele de un an sunt esențiale 
pentru rodirea viței de vie. Acestea ar trebui să îndeplinească următoarele condiții:

 Maturitatea adecvată: Coardele ar trebui să fie de un an, ceea ce înseamnă că au trecut 
printr-un ciclu complet de creștere și sunt suficient de mature pentru a produce muguri de 
rod. 
 Distribuția Corectă: Coardele ar trebui să fie distribuite uniform pe butuc, asigurând o 
distribuție corespunzătoare a lemnului și a ochiurilor. 
 Sănătatea: Coardele trebuie să fie sănătoase și fără semne de boli sau deteriorare. Orice 
lemn mort sau afectat ar trebui îndepărtat. 
 Stimularea Rodirii: Tăierea coardelor în mod corespunzător poate stimula formarea de 
muguri de rod, contribuind la producția viitoare de struguri. 
 
I.2 
a. Scopul Lucrărilor de Amenajare în Lungul Rețelei Torențiale: Lucrările de amenajare în 
lungul rețelei torențiale au ca scop principal prevenirea eroziunii solului și a distrugerii 
terenurilor înclinate. Principalele obiective includ: 
 Controlul Eroziunii: Scopul primar este de a controla și reduce procesele de eroziune a 
solului, protejând astfel terenurile înclinate de efectele negative ale apelor de torențială. 
 Stabilizarea Terenurilor: Amenajarea în lungul rețelei torențiale contribuie la 
stabilizarea terenurilor înclinate și previne alunecările de teren, consolidând versanții și 
reducând riscul de degradare. 
 Dirijarea Apelor: Lucrările de amenajare pot include construcția de șanțuri, rigole și alte 
elemente care dirijează apele pluviale și torențiale, prevenind formarea de râpe și 
distrugerea solului. 
b. Lucrări de Amenajare de Tip Terasamente în Lungul Rețelei Torențiale: Terasamentele 
reprezintă o tehnică eficientă de amenajare a versanților în lungul rețelei torențiale. Acestea pot 
include: 
 Construcția de Terase: Crearea unor trepte sau terase pe versanții înclinați pentru a 
reduce gradientul și a încetini fluxul apei. 
 Planteazări de Stabilizare: Utilizarea plantelor și vegetației pentru a fixa solul și a 
preveni eroziunea. Se plantează specii care au rădăcini puternice și care contribuie la 
consolidarea terenului. 
 Construcția de Gabioane: Gabioanele sunt structuri de protecție alcătuite din recipiente 
umplute cu pietre. Acestea pot fi folosite pe versanți pentru a preveni eroziunea. 
 Amenajarea de Rigole și Șanțuri: Construirea de rigole și șanțuri pentru a dirija apa de 
la precipitații în locuri controlate și pentru a reduce impactul apei asupra versanților. 
c. Patru Tipuri de Lucrări Hidrotehnice: Lucrările hidrotehnice sunt esențiale pentru 
gestionarea apei și prevenirea problemelor legate de inundații sau eroziune. Patru tipuri comune 
includ:

 Baraje și Diguri: Construcții care au rolul de a reține sau dirija fluxul apei. Barajele sunt 
utilizate pentru a crea acumulări de apă, în timp ce digurile previn inundațiile prin 
blocarea apei. 
 Canale de Irigații: Structuri construite pentru a dirija și distribui apa pentru irigarea 
terenurilor agricole. 
 Lucrări de Regularizare a Fluviilor: Amenajări menite să controleze cursurile râurilor 
și să prevină inundațiile. Pot include bariere de protecție și construcții pentru devierea 
apei. 
 Sistem de Drenaj: Lucrări de drenaj sunt concepute pentru a elimina excesul de apă din 
sol și a preveni acumularea acesteia în zonele sensibile la inundații. 
Aceste lucrări hidrotehnice sunt esențiale pentru gestionarea apei în mod eficient și protejarea 
terenurilor de efectele distructive ale apelor. 
 
I.3 
Asolamentele și Rolul Lor în Obținerea de Produții Mari și de Calitate: 
Asolamentul reprezintă o practică agricolă care constă în rotația și schimbarea culturilor în timp 
pe aceeași parcelă de teren. Această practică contribuie la menținerea fertilității solului și la 
prevenirea epuizării resurselor. 
Rolul Asolamentelor: 
1. Menținerea Fertilității Solului: Diferitele culturi au nevoi specifice de nutrienți. Prin 
alternarea culturilor, se asigură utilizarea variată a resurselor de nutrienți, prevenind 
epuizarea anumitor substanțe nutritive și menținând fertilitatea solului. 
2. Controlul Bolilor și Dăunătorilor: Rotirea culturilor ajută la prevenirea acumulării 
agenților patogeni specifici unei anumite culturi, contribuind la controlul bolilor și 
dăunătorilor. Unele plante pot chiar să protejeze altele prin respingerea anumitor 
dăunători. 
3. Eficientizarea Utilizării Resurselor de Apă: Diferite culturi au nevoi diferite de apă. 
Prin asolament, se poate eficientiza utilizarea resurselor de apă, asigurându-se că plantele 
care necesită cantități mai mari de apă sunt cultivate în perioadele potrivite. 
4. Optimizarea Utilizării Resurselor de Nutrienți: Diferitele culturi au abilități diferite în 
a extrage nutrienți din sol. Prin rotație, se optimizează utilizarea resurselor de nutrienți, 
evitând acumularea excesivă sau epuizarea anumitor elemente nutritive. 
5. Reducerea Riscului de Eroziune: Plantele cu rădăcini puternice pot contribui la 
ancorarea solului și reducerea riscului de eroziune. Prin incluziunea acestora în rotația 
culturilor, se îmbunătățește stabilitatea solului. 
6. Diversificarea Veniturilor pentru Agricultori: Cultivarea unei varietăți de plante poate 
oferi agricultorilor diverse surse de venit. Prin diversificarea producției, se reduce 
dependența de o singură cultură. 
Criterii la Întocmirea Rotației Culturilor:

1. Ciclul de Viață al Plantei: Culturile ar trebui să aibă cicluri de viață diferite pentru a 
evita competiția directă pentru resurse. 
2. Cerințe de Nutrienți: Culturile care au cerințe de nutrienți similare nu ar trebui să fie 
cultivate consecutiv pentru a evita epuizarea resurselor de nutrienți. 
3. Rezistența la Boli și Dăunători: Evitarea cultivării consecutivă a plantelor sensibile la 
aceleași boli sau dăunători. 
4. Rotirea Grupurilor Botanice: Evitarea culturilor din aceeași familie botanică pentru a 
reduce riscul bolilor specifice. 
5. Adaptarea la Condițiile Climatice: Alegerea culturilor care se adaptează la condițiile 
climatice specifice ale zonei respective. 
6. Necesitățile de Apă: Plantele cu cerințe de apă diferite ar trebui să fie programate pentru 
perioadele corespunzătoare de udare. 
7. Rotirea Culturilor Profitabile cu Cele Mai Pocoante: Alternarea culturilor cu 
randament ridicat cu cele cu randament mai mic pentru a gestiona riscul financiar. 
Prin respectarea acestor criterii, agricultorii pot asigura un asolament eficient, contribuind astfel 
la obținerea de producții mari și de calitate în cadrul exploatării agricole. 
 
Subiectul II 
Tehnologia de Cultivare la Floarea-Soarelui 
Floarea-soarelui (Helianthus annuus) este o plantă emblematică, recunoscută pentru florile sale 
luminoase și semințele bogate în ulei. Tehnologia de cultivare la floarea-soarelui joacă un rol 
esențial în obținerea unor producții abundente și de calitate. În acest eseu, vom explora aspecte 
cruciale ale tehnologiei de cultivare, de la alegerile plantelor premergătoare și până la fazele de 
dezvoltare și udare. 
a. Plante Premergătoare și Atacuri Potențiale: Floarea-soarelui poate fi afectată de lupoaie și 
putregaiul cenușiu. Plantele precum tomatele și cartofii, care sunt gazde pentru aceste dăunători, 
sunt contraindicate ca premergătoare pentru floarea-soarelui. Rotirea culturilor și evitarea 
prezenței consecutve a acestor plante pot contribui la protejarea culturii de floarea-soarelui. 
b. Doze de Fosfor și Îngrășăminte Recomandate: Fosforul este esențial pentru dezvoltarea 
rădăcinilor și a florilor. Dozele de fosfor și tipurile de îngrășăminte depind de tipul de sol. Pentru 
solurile sărace în fosfor, se recomandă îngrășăminte bogate în acest element, cum ar fi 
superfosfatul. Este crucial să se efectueze analize ale solului pentru a determina nevoile specifice 
ale fiecărui teren. 
c. Carențe în Microelemente și Măsuri Corective: Condițiile climatice și anumite tipuri de 
soluri pot contribui la apariția carențelor în microelemente. Spre exemplu, solurile alcaline pot 
prezenta deficiențe de zinc. Măsurile de îmbunătățire a conținutului solului în microelemente 
includ aplicarea de îngrășăminte specifice și ajustarea pH-ului solului.

d. Epoca de Semănat și Efectele Întârzierii: Epoca optimă de semănat a floarei-soarelui 
depinde de condițiile climatice și calendaristice. Întârzierea semănatului poate duce la pierderi de 
producție. Semănatul tardiv poate compromite dezvoltarea răsadului și poate afecta negativ 
producția de semințe. 
e. Indici de Semănat la Floarea-Soarelui: Indicii de semănat includ numărul de plante la 
hectare în culturile irigate și neirigate, cantitatea de sămânță pe hectar, distanța între rânduri și 
adâncimea de semănat. Acești indici variază în funcție de condițiile specifice ale terenului și de 
resursele disponibile. 
f. Udarea și Sensibilitatea Maximă la Secetă: Faza de boboc a floarei-soarelui este cea mai 
sensibilă la secetă. Udările regulate, în special în perioadele critice, cum ar fi înflorirea, sunt 
esențiale pentru asigurarea unei dezvoltări sănătoase. Numărul și momentul udărilor trebuie 
adaptate la cerințele specifice ale culturii și condițiile meteorologice. 
În concluzie, tehnologia de cultivare la floarea-soarelui este o artă care implică o înțelegere 
profundă a nevoilor specifice ale acestei plante. Alegerea plantelor premergătoare, gestionarea 
nutrienților, epoca de semănat și gestionarea udărilor sunt doar câteva aspecte esențiale ale 
procesului complex de cultivare a acestei culturi agricole deosebite. 
Subiectul III 
Proiectarea și Realizarea Evaluării învățării la Disciplina "Organizarea Lucrărilor de 
Mecanizare din Exploatația Agricolă" 
a. Metode Complementare/Alternative de Evaluare: 
1. Test Practic: Evaluarea se va realiza prin intermediul unui test practic în care elevii vor 
trebui să demonstreze modul de alegere și reglare a mașinilor de recoltat pentru culturile 
specifice. Această metodă va oferi o imagine clară a abilităților practice dobândite. 
2. Proiect de Mecanizare: Elevii vor fi implicați în proiectarea și realizarea unui plan de 
mecanizare pentru o exploatație agricolă simulată. Această activitate va evalua 
capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele teoretice într-un context practic. 
b. Argumentarea Alegerii Metodelor: 
 Testul Practic: Această metodă oferă o evaluare directă a abilităților practice ale 
elevilor, relevante pentru domeniul agricol. Ea măsoară aplicarea concretă a cunoștințelor 
teoretice în utilizarea mașinilor agricole. 
 Proiect de Mecanizare: Prin implicarea elevilor în proiectare, se evaluează abilitățile lor 
de luare a deciziilor, de aplicare practică și de gestionare a unui proces complex, 
reflectând realitatea în domeniul agricol. 
c. Metode Complementare/Alternative de Evaluare Detaliate: 
1. Test Practic:

o Elevii vor alege mașini agricole potrivite pentru recoltarea anumitor culturi. 
o Vor regla combinele și agregatele de recoltat porumb, demonstrând cunoștințe 
practice. 
2. Proiect de Mecanizare: 
o Elevii vor dezvolta un plan de mecanizare, detaliind mașinile necesare pentru 
diferitele etape ale procesului de recoltare. 
o Prezentarea proiectului va evidenția abilitățile lor de comunicare și argumentare. 
d. Avantaje și Dezavantaje: 
1. Test Practic: 
o Avantaj: Evaluare directă a abilităților practice. 
o Dezavantaj: Potențial pentru subiectivitate în evaluare. 
2. Proiect de Mecanizare: 
o Avantaj: Reflectă aplicarea practică a cunoștințelor într-un context real. 
o Dezavantaj: Necesită mai mult timp și resurse. 
e. Caracteristici ale Itemilor Semiobiectivi: 
1. Întrebare Deschisă: 
o Caracteristică: Solicită răspunsuri elaborate și argumentate. 
o Caracteristică: Evaluează capacitatea de analiză și sinteză. 
2. Completare: 
o Caracteristică: Reacție la nivel de detaliu. 
o Caracteristică: Evaluează cunoștințele specifice. 
f. Reguli de Proiectare a Itemilor: 
1. De Completare: 
o Regulă 1: Evitarea ambiguității în formularea întrebărilor. 
o Regulă 2: Limitarea la un singur răspuns corect. 
2. De Tip Întrebare Structurată: 
o Regulă 1: Definirea clară a termenilor cheie. 
o Regulă 2: Utilizarea unor instrucțiuni clare și concișe. 
g. Itemi Elaborați: 
1. De Completare: 
o Întrebare: Enumerați două aspecte ce trebuie avute în vedere la pregătirea 
agregatelor pentru recoltat porumb. 
o Răspuns Așteptat: 1. Reglarea corespunzătoare a combinei. 2. Asigurarea 
funcționării corecte a componentelor tehnice. 
2. De Tip Întrebare Structurată: 
o Întrebare: Explicați importanța alegerii corecte a mașinilor de recoltat în funcție 
de tehnologie și cultură.

o Răspuns Așteptat: Importanța constă în optimizarea procesului de recoltare, 
asigurând randamente maxime și reducând pierderile. 
Această abordare cuprinzătoare a evaluării rezultatelor învățării oferă o perspectivă echilibrată 
asupra cunoștințelor, abilităților și atitudinilor dobândite de elevi în cadrul disciplinii 
"Organizarea Lucrărilor de Mecanizare din Exploatația Agricolă".