Titularizare

2023

CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN 
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 
12 iulie 2023 
Probă scrisă 
ALIMENTAȚIE PUBLICĂ MAIȘTRI INSTRUCTORI 
Varianta 3 
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 
 
 
Subiectul I 
1. 
a. Caracterizarea dispozitivului de tăiere a legumelor din structura robotului universal: 
Dispozitivul de tăiere a legumelor din structura robotului universal este un element esențial în 
bucătăriile profesionale. Acesta constă într-un set de cuțite, lame sau accesorii specializate care 
permit tăierea și prelucrarea eficientă a diferitelor tipuri de legume. Robotul universal este 
echipat cu diverse tipuri de discuri și accesorii care pot fi adaptate pentru a obține diferite forme 
și dimensiuni de tăiere, precum cuburi, felii, julienne sau rondele. 
b. Norme de Sănătate și Securitate a Muncii la Utilizarea Robotului Universal: 
1. Instruirea Personalului: Este esențial ca personalul care lucrează cu robotul universal să 
fie instruit corespunzător cu privire la utilizarea corectă a echipamentului, precum și la 
regulile de siguranță. Acest aspect include cunoașterea procedurilor de operare, a 
procedurilor de urgență și a măsurilor de precauție. 
2. Utilizarea Echipamentelor de Protecție Individuală (EPI): Personalul trebuie să 
utilizeze echipamente de protecție individuală corespunzătoare, cum ar fi mănuși 
rezistente la tăiere, ochelari de protecție și uniforme adaptate. Aceste echipamente sunt 
esențiale pentru a minimiza riscul de accidente și leziuni. 
c. Descrierea Funcționării Mașinilor de Gătit: Mașinile de gătit din bucătăriile profesionale 
sunt echipamente tehnologice complexe care asigură procese de gătire eficiente și consistente. 
Acestea pot include cuptoare, plite, friteuze, boilere și alte dispozitive specializate. Funcționarea 
mașinilor de gătit este controlată de panouri de comandă digitale sau analogice, unde bucătarul 
poate seta temperatura, timpul și alte parametri specifici pentru preparatele respective. 
De exemplu, un cuptor industrial poate avea funcții precum convecție, grill sau abur, oferind 
posibilitatea de a găti o varietate largă de mâncăruri. În același timp, mașinile de gătit sunt 
echipate cu sisteme de siguranță, cum ar fi sistemele de oprire de urgență și protecții termice, 
pentru a asigura un mediu de lucru sigur. 
Echipamentele tehnologice din bucătăriile profesionale nu numai că optimizează procesele de 
producție, dar și contribuie la siguranța și eficiența generală a unităților de alimentație. 
Respectarea normelor de sănătate și securitate a muncii este esențială pentru a asigura un mediu 
de lucru sigur și sănătos pentru personalul implicat în manipularea acestor echipamente.

2. 
a. Metoda Directă de Obținere a Aluatului Dospit: Metoda directă este o tehnică simplă și 
directă de obținere a aluatului dospit. Această metodă implică amestecarea tuturor ingredientelor, 
inclusiv drojdia, într-un singur pas. Procedura de obținere a aluatului dospit prin metoda directă 
constă în următorii pași: 
1. Ingredientele: Se pun toate ingredientele într-un vas mare de amestecat - făină, apă, 
drojdie, zahăr, sare și grăsime (ulei sau unt). 
2. Amestecarea: Se amestecă toate ingredientele până când se formează un aluat omogen. 
În această etapă, drojdia începe să interacționeze cu zahărul și să producă dioxid de 
carbon, conducând la dospirea aluatului. 
3. Fermentarea: Aluatul se lasă să fermenteze pentru o perioadă de timp determinată, astfel 
încât să se dezvolte aromele și să obțină o textură mai ușoară și mai pufoasă. 
4. Modelare și Coacere: După fermentare, aluatul este modelat în formele dorite (pâine, 
chifle, etc.) și apoi copt în cuptor. 
b. Condiții pentru Asigurarea Calității Aluatului Dospit: 
1. Calitatea Ingredientelor: Folosirea ingredientelor de calitate superioară, cum ar fi făina 
proaspătă și drojdia proaspătă sau activă, este esențială pentru succesul aluatului dospit. 
2. Temperatura Controlată: Menținerea temperaturii controlate în timpul amestecării și 
fermentării este crucială. Temperatura optimă permite activității drojdiei și dospirii 
corespunzătoare a aluatului. 
3. Timpul de Fermentare: Respectarea timpului de fermentare indicat în rețetă este 
esențială pentru a permite drojdiei să își facă treaba. Fermentarea prelungită poate afecta 
negativ calitatea produsului final. 
4. Manipulare Delicată: Manipularea aluatului trebuie făcută cu grijă pentru a evita 
eliminarea excesivă a gazelor formate în timpul dospirii. Aceasta asigură pufosenia și 
textura fină a produselor finite. 
c. Tehnologia de Obținere a Produsului "Cornuri cu Pastă de Fructe": 
1. Ingrediente: Făină, apă, drojdie, zahăr, sare, unt, ouă, pastă de fructe (de exemplu, gem). 
2. Obținerea Aluatului: Se obține aluatul dospit prin metoda directă, amestecând 
ingredientele principale și lăsându-le să fermenteze. 
3. Modelare: Aluatul este apoi modelat în formă de cornuri individuale. O porțiune de pastă 
de fructe este adăugată în centrul fiecărui corn. 
4. Dospire Suplimentară: După modelare, cornurile sunt lăsate să dospească suplimentar 
pentru a obține pufoșenia caracteristică. 
5. Coacere: Cornurile sunt coapte în cuptor până când devin aurii și au o crustă crocantă. 
Această tehnologie asigură obținerea unor cornuri delicioase, cu un miez puțin dospit și 
umplutură aromată de pastă de fructe.

3. 
a. Aducerea și Servirea Omletelor în cadrul Mesei de Mic Dejun: Aducerea și servirea 
omletelor în cadrul mesei de mic dejun implică următorii pași: 
1. Prepararea Omletelor: Bucătarul pregătește omletele la comanda clientului sau în 
funcție de specificațiile stabilite pentru micul dejun. Omleta poate fi simplă sau poate 
conține diverse umpluturi, cum ar fi brânza, ciupercile, șuncă, ceapă sau legume. 
2. Comunicarea cu Clientul: Chelnerul se asigură că a înțeles exact preferințele clientului 
în ceea ce privește prepararea omletei, cum ar fi gradul de gătire, ingredientele incluse 
sau excluse. 
3. Servirea la Masă: Omleta este adusă la masă într-un mod estetic, de obicei, pe o farfurie 
plată sau într-un cazan special. Prezentarea estetică este importantă pentru a stimula pofta 
de mâncare. 
4. Accesorii și Garnituri: Omleta poate fi însoțită de diverse accesorii și garnituri, cum ar 
fi felii de pâine prăjită, frunze de salată proaspătă, roșii feliate sau garnituri specifice 
localității sau culturii. 
5. Asigurarea Satisfacției: După servirea omletei, chelnerul se asigură că clientul este 
mulțumit de preparat și intervine în cazul în care mai sunt solicitate ajustări. 
b. Patru Grupe de Preparate Recomandate în Prima Etapă a Meniului de Dejun: 
1. Produse de Panificație: Exemplu - Chifle proaspete sau croissante. 
2. Produse Lactate: Exemplu - Iaurt cu fructe sau brânză proaspătă. 
3. Fructe și Sucuri Proaspete: Exemplu - Salată de fructe sau suc de portocale proaspăt 
stors. 
4. Cereale și Muesli: Exemplu - Muesli cu lapte sau fulgi de ovăz cu fructe uscate. 
c. Descrierea Organizării Mesei de Prânz: Organizarea mesei de prânz depinde de tipul de 
locație și serviciile oferite. Într-un restaurant sau hotel, aceasta implică: 
1. Aranjarea Mesei: Mesele sunt aranjate în mod corespunzător, cu seturi complete de 
veselă, tacâmuri și pahare pentru apă sau vin, dacă este cazul. 
2. Meniul Zilei: Prezentarea meniului zilei și a recomandărilor speciale, dacă există. 
Chelnerii pot descrie preparatele și răspunde la întrebări ale clienților. 
3. Pregătirea Personalului: Asigurarea că personalul de servire este pregătit pentru a oferi 
o experiență plăcută clienților, având cunoștințe despre preparatele și opțiunile 
disponibile. 
4. Aducerea și Servirea Preparatelor: Aducerea și servirea preparatelor conform 
comenzilor clienților într-un mod eficient și coordonat. 
5. Asigurarea Confortului: Personalul este atent la nevoile clienților, asigurându-se că 
aceștia se simt confortabil și că primesc servicii de calitate. 
6. Finalizarea Cu Plata: Finalizarea mesei cu prezentarea notei de plată și oferirea unui 
serviciu profesionist până la plecarea clienților. 
Organizarea mesei de prânz contribuie la atmosfera plăcută a locației și la satisfacția clienților.

Subiectul II 
Preparatele Lichide și Importanța Lor în Alimentație 
a. Caracterizarea Preparatelor Lichide: Preparatele lichide reprezintă o categorie variată de 
alimente cu o textură fluidă, incluzând supe, ciorbe, bulioane, sucuri și băuturi calde sau reci. 
Aceste preparate nu doar oferă hidratare, dar sunt și surse valoroase de nutrienți, fiind ușor 
asimilate de organism. 
b. Descrierea Cărni - Materie Primă Importantă la Obținerea Preparatelor Lichide: 
Carnetul, în special bulionul sau supa de carne, reprezintă o materie primă esențială la obținerea 
preparatelor lichide. Aroma și substanțele nutritive extrase din carne contribuie la gustul și 
valoarea nutritivă a supelor și ciorbelor. 
c. Prezentarea Tehnicii de Preparare a Supelor Îngroșate: Supa îngroșată este obținută prin 
adăugarea de agent îngroșare precum făina sau amidonul la lichidul de bază. Această tehnică 
adaugă consistență și cremozitate, transformând o simplă supă într-un preparat mai consistent. 
d. Descrierea Tehnologiei de Obținere a Preparatului Lichid ”Supă Cremă din Mazăre”: 
Pentru a pregăti o supă cremă din mazăre, mazărea fiartă este mixată până se obține o pastă fină. 
Aceasta este apoi combinată cu un bază lichidă, precum supă de legume sau pui, și condimentată 
după gust. Supa cremă din mazăre oferă o combinație de prospețime și cremozitate. 
e. Prezentarea Componentelor de Bază Ale Ciorbelor și Borșurilor: Ciorbele și borșurile 
sunt preparate lichide consistente, bogate în legume și carne. Componentele de bază includ 
legume proaspete, carne (de obicei de pui sau porc), condimente și verdeață. Borșurile adaugă un 
element acid, fiind preparate cu ajutorul borșului sau zeamă de varză acră. 
f. Descrierea Servirii Preparatelor Lichide cu Ajutorul Lușului: Lușul este un instrument 
esențial în servirea preparatelor lichide. Este folosit pentru a turna supele sau ciorbele în farfurii 
sau castronele, asigurându-se că porțiunea este distribuită uniform. De asemenea, ajută la 
prezentarea estetică a preparatelor lichide în farfurii, conferind acestora un aspect profesional. 
În concluzie, preparatele lichide nu doar satisfac nevoile de hidratare ale organismului, ci 
reprezintă și surse nutritive importante. De la supele îmbietoare până la ciorbele bogate, aceste 
preparate aduc o varietate de arome și texturi în universul culinar, contribuind semnificativ la 
diversitatea și echilibrul alimentației noastre. 
 
Subiectul III 
1. 
Varianta de Lecție de Evaluare: Procese Tehnologice de Obținere a Semipreparatelor 
Culinare și de Patiserie-Cofetărie

a. Conținutul Învățării: 
 Clasificarea semipreparatelor culinare și de patiserie-cofetărie. 
 Descrierea proceselor tehnologice de obținere a semipreparatelor și a produselor cu grad 
redus de complexitate. 
b. Resurse Necesare: 
 Materiale didactice (preparate model, imagini, diagrame). 
 Bucătărie și echipament necesar pentru demonstrații practice. 
 Fișe de evaluare individuală. 
c. Evenimentele Lecției: 
1. Introducere (10 min): 
o Recapitulare a clasificării semipreparatelor și proceselor tehnologice. 
o Prezentarea obiectivelor lecției. 
2. Prezentare Teoretică (20 min): 
o Explicarea detaliată a clasificării semipreparatelor și a proceselor tehnologice. 
o Utilizarea materialelor vizuale și demonstrații practice. 
3. Activitate Practică (30 min): 
o Divizarea elevilor în grupuri mici. 
o Realizarea unor semipreparate sub supravegherea profesorului. 
o Aplicarea normelor de igienă și siguranță. 
4. Dezbatere și Întrebări (15 min): 
o Discuții despre experiența practică. 
o Răspunsuri la întrebări și clarificări. 
5. Evaluare (15 min): 
o Distribuirea fișelor de evaluare individuală. 
o Corectarea și discuții individuale despre rezultate. 
d. Desfășurarea Lecției: 
 Profesorul va explica teoria utilizând prezentări și demonstrații practice. 
 Elevii vor participa activ la activitatea practică, aplicând cunoștințele în practică. 
 Profesorul va utiliza metoda întrebărilor și a discuțiilor pentru a asigura înțelegerea 
elevilor. 
 Evaluarea se va realiza prin observarea participării la activitățile practice și prin analiza 
rezultatelor obținute. 
e. Avantaje și Limite ale Metodei: Avantaje: 
1. Demonstrație Practică: Elevii învață prin experiență directă, facilitând înțelegerea și 
retenția informațiilor. 
2. Participare Activă: Elevii sunt implicați în procesul de învățare, promovând 
angajamentul și interesul.

Limite: 
1. Limitare în Resurse: Unele școli pot întâmpina dificultăți în a furniza resursele necesare 
pentru activitățile practice. 
2. Timp Limitat: Activitățile practice pot necesita mai mult timp decât este disponibil într-
o lecție obișnuită. 
Această lecție tradițională de evaluare oferă elevilor oportunitatea de a aplica cunoștințele 
teoretice în practică și oferă profesorului o perspectivă detaliată asupra nivelului de înțelegere și 
competențe ale elevilor. 
2. 
Proiectul – Metodă Complementară/Alternativă de Evaluare 
Caracteristici ale Proiectului: 
1. Colaborare și Lucru în Echipă: Proiectele implică adesea activități de grup, promovând 
colaborarea și dezvoltarea abilităților de lucru în echipă. 
2. Aplicabilitate Pratică: Proiectele sunt concepute pentru a aborda probleme sau situații 
reale, oferind o perspectivă practică asupra cunoștințelor dobândite. 
3. Creativitate și Originalitate: Elevii sunt încurajați să-și utilizeze imaginația și să 
dezvolte soluții originale pentru problemele propuse. 
Avantaj al Utilizării Metodei: 
 Învățare Aplicată: Proiectele oferă oportunități pentru aplicarea cunoștințelor și 
abilităților în contexte practice, consolidând astfel înțelegerea subiectului studiat. 
Capacități ale Elevilor Evaluate în Timpul Realizării Proiectului: 
1. Abilități de Cercetare: Elevii trebuie să fie capabili să identifice și să acceseze 
informații relevante pentru proiectul lor. 
2. Abilități de Comunicare: Participarea la proiecte dezvoltă abilitățile de comunicare, 
inclusiv prezentarea rezultatelor și argumentarea alegerilor. 
3. Gândire Critică: Elevii trebuie să analizeze și să evalueze informațiile, să ia decizii 
informate și să își susțină alegerile. 
4. Gestionarea Timpului: Realizarea unui proiect necesită planificare și organizare, 
contribuind la dezvoltarea abilităților de gestionare a timpului. 
Desfășurarea unui Proiect: 
1. Definirea Obiectivelor: Elevii primesc un proiect clar cu obiective și criterii de evaluare. 
2. Planificarea și Resurse: Elevii își planifică resursele, inclusiv timpul și materialele 
necesare.

3. Implementare: Elevii lucrează asupra proiectului, aplicând cunoștințele dobândite într-
un mod practic. 
4. Prezentare și Evaluare: Elevii prezintă rezultatele proiectului, iar evaluarea se 
realizează pe baza criteriilor stabilite. 
Avantaje ale Proiectului: 
1. Relevanță pentru Viața Reală: Proiectele reflectă situații din viața reală, făcând 
învățarea mai concretă și mai aplicabilă. 
2. Dezvoltarea Abilităților Sociale: Colaborarea în cadrul echipei și prezentarea 
rezultatelor dezvoltă abilități sociale esențiale. 
3. Motivație și Angajament: Elevii sunt mai motivați atunci când lucrează la proiecte care 
au relevanță pentru ei și oferă posibilitatea de a-și exprima creativitatea. 
Utilizarea proiectelor în procesul de învățare și evaluare oferă un cadru robust pentru dezvoltarea 
unor competențe esențiale și pentru a încuraja elevii să aplice cunoștințele într-un mod practic.