Probleme Rezolvate

CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
12 iulie 2023
Probă scrisă
ARTE VIZUALE (EDUCAȚIE PLASTICĂ/EDUCAȚIE VIZUALĂ/EDUCAȚIE ARTISTICĂ)
Varianta 3
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore.
• Se vor realiza, după caz, schițe și desene în creion negru, pix sau cerneală albastră.

Subiectul I
A.
a. Colajul și Mozaicul:
1. Asemănări:
o Asamblarea de Elemente: Ambele tehnici implică asamblarea de elemente
pentru a crea o compoziție artistică. În colaj, artistul lipește diferite materiale
(hârtie, țesuturi, obiecte) pe o suprafață, iar în mozaic, se folosesc bucăți mici de
material (de obicei ceramică, sticlă sau piatră) pentru a crea o imagine.
2. Creativitate și Diversitate: Atât colajul, cât și mozaicul oferă artiștilor posibilitatea de a
experimenta cu diferite texturi, culori și forme. Aceste tehnici permit expresia creativă
prin diversitatea materialelor folosite.
3. Abordare Bidimensională: În ambele cazuri, artiștii lucrează pe o suprafață
bidimensională, construind imaginea prin adăugarea și aranjarea elementelor.
4. Suport Variabil: Atât colajul, cât și mozaicul pot fi realizate pe diferite tipuri de suport,
cum ar fi hârtie, lemn, pânză sau chiar obiecte tridimensionale.
5. Explorarea Conceptelor Artistice: Ambele tehnici pot fi folosite pentru a explora
concepte artistice precum textura, compoziția, contrastul și armonia.
Diferențe:
1. Tipul de Materiale Utilizate:
o Colaj: Se utilizează o varietate de materiale precum hârtie, țesuturi, fotografii,
obiecte găsite etc.
o Mozaic: Se folosesc bucăți mici și diverse de ceramică, sticlă sau piatră.
2. Procesul de Asamblare:
o Colaj: Elementele sunt lipite direct pe suprafața de lucru.
o Mozaic: Bucățile mici sunt plasate și lipite în mod individual pentru a forma
imaginea.
3. Natura Tridimensională:
o Colaj: De obicei, rămâne bidimensional, dar pot exista excepții tridimensionale.
o Mozaic: Poate fi atât bidimensional, cât și tridimensional, în funcție de cum sunt
folosite materialele.
b. Tehnici de Desen diferențiate prin Materiale și Instrumente:

1. Desen cu Creion:
o Materiale: Creioane grafite sau colorate.
o Instrumente: Creioane de diferite grosimi și grade de duritate.
2. Desen cu Cărbune:
o Materiale: Bucăți de cărbune sau cretă.
o Instrumente: Cărbune sau cretă, cu posibilitatea de a utiliza fixativ pentru fixarea
desenului.
3. Desen cu Pastel:
o Materiale: Pasteluri moi sau tari.
o Instrumente: Degetele, bețișoare de bumbac sau diverse accesorii pentru a aplica
și amesteca pastelurile.
Aceste tehnici de desen oferă artiștilor modalități diferite de a crea și exprima prin utilizarea
materialelor și instrumentelor specifice fiecăreia.
B.
Gramatica Vizualului în Compoziția Decorativă
Compoziția plastică reprezintă un moment crucial în procesul creativ al unui artist, fiind o etapă
plină de provocări, dar și de satisfacții, unde organizarea elementelor vizuale devine esențială
pentru exprimarea ideilor și sentimentelor. În acest context, compoziția decorativă se impune ca
un domeniu complex și fascinant al artelor vizuale, în care artiștii își pun la încercare abilitățile
în organizarea spațiului plastic. Prin intermediul acestei eseuri, vom explora aspecte definitorii
ale compoziției decorative, precum termenul în sine, principiile fundamentale, paleta cromatică,
stilizarea, organizarea compozițională și contribuția ritmului plastic în reprezentarea spațiului.
a. Definirea termenului: Compoziție Decorativă
Compoziția decorativă se referă la organizarea și armonizarea elementelor vizuale într-o lucrare
de artă, cu scopul de a crea o estetică plăcută și expresivă. Aceasta nu se limitează doar la
aspectul estetic, ci își propune să comunice și să transmită idei, emoții sau mesaje artistice prin
intermediul elementelor plastice.
b. Principiile Utilizate în Realizarea Compoziției Decorative
1. Balanța: Este principiul care se referă la distribuirea echilibrată a elementelor vizuale în
lucrare, astfel încât să se creeze o armonie între diferitele părți ale compoziției.
2. Contrastul: Se bazează pe diferențele semnificative dintre elemente, cum ar fi contrastul
de culoare, formă sau textură, pentru a atrage atenția și a crea interes vizual.
3. Armonia: Prin utilizarea culorilor, formelor și texturilor într-un mod coeziv, se obține
armonia, care conferă lucrării o unitate și coerență estetică.
c. Game Cromatice pentru Armonie și Unitate Compozițională

1. Paletă Cromatică Vibrantă: Utilizarea culorilor intense și saturate pentru a crea energie
și dinamism în compoziție.
2. Paletă Cromatică Monocromă: Folosirea unei singure culori în diferite nuanțe și tonuri
pentru a crea o armonie subtilă și o unitate vizuală.
d. Stilizarea ca Procedeu Specific Compoziției Decorative
Stilizarea reprezintă simplificarea și reinterpretarea formelor naturale într-un mod abstract și
decorativ, contribuind la crearea unei expresii artistice distinctive.
e. Tipuri de Organizare Compozițională în Artele Decorative
1. Simetrie Formală: Elementele sunt dispuse simetric în jurul unui ax central, creând o
stabilitate și echilibru vizual.
2. Organizare Asimetrică: Elementele sunt distribuite în mod neuniform, dar echilibrat,
pentru a crea interes și dinamism.
3. Radiație: Elementele sunt dispuse în jurul unui punct central, irradiind către exterior,
sugerând mișcare și expansiune.
f. Contribuția Ritmului Plastic în Reprezentarea Spațiului Decorativ
1. Piet Mondrian - "Compoziție cu Roșu, Galben și Albastru"
2. Victor Vasarely - "Vega-Nor"
3. Henri Matisse - "Icarus"
Aceste lucrări ilustrează modul în care ritmul plastic, prin poziția, direcția și mișcarea
elementelor, contribuie la expresivitatea și caracterul decorativ al compoziției.
g. Importanța Studiului Compoziției Decorative în Artele Vizuale Contemporane
În epoca contemporană, studiul compoziției decorative rămâne relevant și esențial. Într-o lume
vizuală dominată de imagini, abilitatea de a organiza elementele într-un mod expresiv și plin de
semnificații devine un instrument puternic pentru artiști. Prin înțelegerea gramaticii vizuale și
aplicarea principiilor compoziționale, artiștii contemporani pot comunica eficient și pot aduce o
contribuție semnificativă la diversitatea și evoluția artei vizuale.
În concluzie, compoziția decorativă reprezintă un teritoriu vast și captivant în arta vizuală, unde
artiștii explorează și experimentează pentru a-și exprima creativitatea. Studiul acestei discipline
oferă instrumente esențiale pentru a crea lucrări cu impact vizual și emoțional, constituind un
pilon fundamental în dezvoltarea și evoluția artelor vizuale.

Subiectul II

Vincent van Gogh: Originalitate și Noutate în Pictura sa

a. Condiții istorico-culturale și Încadrarea în Timp și Spațiu: Vincent van Gogh a trăit în
perioada post-impresionistă, o epocă caracterizată de o schimbare profundă în estetica artistică.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Europa era martoră la transformări sociale,
tehnologice și culturale semnificative. Vincent van Gogh s-a născut în Olanda în 1853 și și-a
petrecut mare parte a vieții sale artistice în Franța, mai ales la Paris. Două particularități culturale
notabile care au influențat operele sale au fost simbolismul și expresionismul, curente ce puneau
accentul pe exprimarea subiectivă a emoțiilor și a experienei interioare.
b. Apartenența la Stilul Post-Impresionist: Vincent van Gogh este considerat un exponent al
post-impresionismului, un curent artistic care s-a distanțat de rigiditatea stilului impresionist și a
căutat să aducă mai multă expresivitate și subiectivitate în creații. Van Gogh a adoptat o abordare
subiectivă și emoțională, renunțând la realismul strict în favoarea unei interpretări personale a
realității.
c. Trăsături Specifice Operei lui van Gogh:
1. "Starry Night" (Noaptea stelată): Van Gogh a creat o atmosferă extraordinară prin
utilizarea culorilor vibrante și formelor abstracte, exprimând o legătură profundă între
natură și trăirile sale interioare.
2. "Sunflowers" (Girasoale): Prin această lucrare, van Gogh a evidențiat abilitățile sale în
tratarea culorilor și a texturilor. Culorile intense și detaliile bogate demonstrează dorința
sa de a transmite emoții prin intermediul pânzei.
3. "The Bedroom" (Dormitorul): În această pictură, van Gogh a folosit liniile și culorile
pentru a crea o reprezentare subiectivă și personală a spațiului său intim, oferind o privire
în lumea sa interioară.
d. Mesajul Artistic și Surse de Inspiratie: Vincent van Gogh și-a găsit inspirația în natură, în
lumea rurală și în experiențele sale personale. Mesajul său artistic a fost adesea asociat cu o
expresie vibrantă și sinceră a emoțiilor umane. Călătoriile sale, precum cele în Arles, au
influențat operele sale, iar scrisorile către fratele său Theo dezvăluie pasiunea sa pentru artă și
natură.
e. Comparație între Tehnica lui van Gogh și a unui Alt Artist Contemporan: În comparație
cu Paul Cézanne, un alt artist european contemporan, van Gogh se diferențiază prin tehnica sa
impasto, folosind straturi groase de vopsea, creând o textură palpabilă. Cézanne, în schimb, a
fost cunoscut pentru utilizarea mai subtilă a culorilor și pentru abordarea sa mai delicată în
aplicarea vopselei.
f. Punct de Vedere Personal despre Influța lui van Gogh: Operele lui Vincent van Gogh
rămân un reper semnificativ în istoria artelor plastice. Stilul său distinct, abordarea subiectivă și
impactul emoțional sunt pietre de temelie în evoluția picturii moderne. Operele sale, în ciuda
dificultăților sale personale, reprezintă o sursă inepuizabilă de inspirație pentru artiștii
contemporani și o mărturie a puterii artei de a transmite emoții intense.
g. Pictor Contemporan cu Conceptul de Divizionism sau Pointillism: Un exemplu de artist
contemporan cu Vincent van Gogh în ceea ce privește conceptul de divizionism sau pointillism

este Chuck Close, care utilizează tehnici precum "pixelarea" în lucrările sale pentru a crea
imagini detaliate și expresive.

Subiectul III

Aspecte Practice ale Învățării Limbajului Vizual
a. Definirea Termenilor:
 Învățare: Procesul prin care indivizii dobândesc cunoștințe, abilități și competențe prin
intermediul experienței, studiului și practicii.
 Lecție: O unitate de învățare organizată și structurată, având un scop clar și un conținut
predeterminat.
 Metodă Didactică: Abordarea sau strategia folosită de către profesor pentru a transmite
cunoștințe și a facilita învățarea elevilor.
b. Relația dintre Tipul Lecției, Învățarea Centrată pe Elev și Conținutul din Programa
Școlară:
 În cazul studiilor după natură și compoziției, lecțiile sunt concepute pentru a dezvolta
competențe specifice în utilizarea instrumentelor și tehnicilor specifice artelor plastice.
Învățarea este centrată pe elev, permițându-le să exploreze și să dezvolte propriul limbaj
vizual, în timp ce conținutul din programă oferă ghiduri și direcții pentru această
explorare.
c. Formarea Competenței Specifice cu Ajutorul Metodelor:
 Demonstrația: Profesorul poate demonstra modul corect de a realiza schițe după natură
în diverse tehnici rapide, oferind exemple practice și sfaturi pentru elevi.
 Experimentul: Elevii pot experimenta cu diferite tehnici de schițare, testând diverse
materiale și instrumente pentru a înțelege variantele și posibilitățile creative.
 Proiectul: Proiectele de artă pot implica realizarea unor compoziții artistice complexe,
permitând elevilor să aplice cunoștințele și abilitățile dobândite într-un context mai
amplu.
d. Avantaje ale Eficienței Metodelor Practice Comparativ cu Metodele Tradiționale:
 Implicarea Activă: Metodele practice implică activ elevii în procesul de învățare,
oferindu-le oportunitatea de a experimenta și de a aplica direct cunoștințele dobândite.
 Motivarea și Relevanța: Activitățile practice oferă un context real și relevant, ceea ce
poate crește motivația elevilor și le poate arăta aplicabilitatea practică a cunoștințelor.
e. Avantaj și Dezavantaj al Lecției de Formare de Priceperi și Deprinderi:

 Avantaj: Lecțiile practice de formare a priceperilor și deprinderilor oferă elevilor
oportunitatea de a dobândi abilități practice directe, pregătindu-i pentru aplicarea
cunoștințelor în diverse contexte.
 Dezavantaj: Uneori, accentul excesiv pe formarea de priceperi și deprinderi poate duce
la neglijarea înțelegerii conceptelor teoretice, ceea ce poate limita perspectiva elevilor.
f. Punct de Vedere Personal privind Învățarea Centrată pe Elev și Învățarea Centrată pe
Competențe:
 Învățarea centrată pe elev și centrată pe competențe reprezintă direcții esențiale în
procesul de educație. În arta vizuală, încurajarea creativității și dezvoltarea abilităților
practice sunt la fel de importante precum înțelegerea teoretică. Aceste abordări permit
elevilor să-și dezvolte identitatea artistică și să aplice cunoștințele în moduri creative și
personale.
g. Pictor Contemporan cu Conceptul de Divizionism sau Pointillism:
 Un pictor contemporan cu Vincent van Gogh care a explorat conceptul de divizionism
este Chuck Close. Deși nu este întru totul similar cu pointillismul lui van Gogh, Close
utilizează tehnici precum "pixelarea" pentru a crea opere detaliate și expresive, aducând o
reinterpretare modernă a ideilor de divizionism în arta contemporană.