Titularizare

2023

CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN 
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 
12 iulie 2023 
Probă scrisă 
EDUCAȚIE SOCIALĂ (GÂNDIRE CRITICĂ ȘI DREPTURILE COPILULUI, EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ, 
EDUCAȚIE PENTRU CETĂȚENIE DEMOCRATICĂ) 
Varianta 3 
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 
 
Subiectul I 
 
1. 
A. Enumeraţi două principii ale statului democratic: 
1. Principiul suveranității poporului: Acest principiu susține că puterea într-o societate 
democratică emana de la cetățeni, care își exprimă voința prin intermediul alegerilor și a 
altor mecanisme democratice. 
2. Principiul statului de drept: Acest principiu subliniază că toți cetățenii, inclusiv cei în 
funcții publice, sunt supuși legilor și că aceste legi trebuie să fie aplicate în mod echitabil 
și nediscriminatoriu. 
B. Explicaţi cele două principii ale statului democratic enumerate la punctul A: 
1. Principiul suveranității poporului se referă la faptul că puterea politică emana de la 
cetățeni, care o exercită prin alegeri și alte mijloace democratice. Acest principiu implică 
respectarea voinței majorității, dar și protejarea drepturilor individuale și a minorităților. 
Deciziile politice trebuie să reflecte voința generală a cetățenilor și să promoveze binele 
comun. 
2. Principiul statului de drept înseamnă că nimeni nu este deasupra legii, inclusiv cei care 
ocupă funcții publice. Toate acțiunile, indiferent dacă sunt ale cetățenilor sau ale 
guvernului, trebuie să respecte un cadru legal clar și echitabil. Acest principiu asigură 
protecția împotriva abuzului de putere și garantează că drepturile individuale sunt 
respectate în mod corespunzător. 
C. Precizați trei manifestări ale implicării civice în contextul democrației reprezentative: 
1. Participarea la alegeri: Cetățenii se implică activ în procesul democratic prin vot, 
alegând reprezentanți pentru funcțiile publice. Prin exercitarea dreptului de vot, ei își 
exprimă preferințele și contribuie la formarea guvernului. 
2. Participarea în dezbateri publice: Implicarea civică poate include participarea la 
dezbateri publice, discuții și aducerea de argumente în sprijinul sau împotriva anumitor 
politici. Cetățenii pot influența deciziile guvernului prin prezentarea opiniilor lor într-un 
mod argumentat și informat.

3. Activismul civic: Implicarea în organizații neguvernamentale, proteste pașnice, campanii 
de conștientizare și alte forme de activism sunt modalități prin care cetățenii pot influența 
și monitoriza activitățile guvernului. Activismul civic poate servi drept contrapondere la 
deciziile politice percepute ca nedrepte sau inadecvate. 
2. 
Rolul statului de drept în asigurarea funcționalității democrației este esențial pentru garantarea 
drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și pentru menținerea unui sistem politic echitabil și 
transparent. Acesta este un concept fundamental care se bazează pe principiul că nimeni nu este 
mai presus de lege, inclusiv cei care dețin funcții publice. Pentru a dezvolta înțelegerea acestui 
concept și a evidenția importanța sa în contextul democrației, trebuie să examinăm semnificația 
conceptelor de stat de drept și egalitate în fața legii, procesul de elaborare a legilor și relația 
dintre justiție și delincvența juvenilă. 
Statul de Drept și Egalitatea în Fața Legii: Statul de drept se referă la principiul conform 
căruia puterea și acțiunile guvernamentale trebuie să fie supuse și limitate de lege. Este un 
concept fundamental în asigurarea funcționalității democrației, deoarece subliniază că niciun 
individ sau entitate, indiferent de poziția lor în societate, nu este mai presus de lege. Acest 
principiu oferă protecție împotriva abuzului de putere și asigură că toți cetățenii sunt tratați în 
mod egal în fața legii. 
Egalitatea în fața legii reprezintă o componentă esențială a statului de drept. Acest principiu 
afirmă că toți cetățenii, indiferent de statutul lor social, economic sau politic, trebuie să fie tratați 
cu aceeași măsură de către sistemul legal. Fiecare individ are dreptul la un proces echitabil și la 
acces la justiție fără discriminare. Egalitatea în fața legii contribuie la construirea unei societăți 
în care drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor sunt respectate și protejate. 
Procesul de Elaborare a Legilor: Un alt aspect crucial al funcționalității democrației și al 
statului de drept îl reprezintă procesul de elaborare a legilor. Într-un sistem democratic, legile 
sunt create în mod transparent și participativ, având la bază voința cetățenilor. Parlamentul, ca 
organ reprezentativ al poporului, are rolul de a elabora și adopta legi, iar acest proces implică 
dezbateri publice, consultări și asigurarea transparenței. 
Prin procesul democratic de elaborare a legilor, cetățenii își pot exprima opiniile și pot contribui 
la formarea politicilor publice. Participarea lor este esențială pentru asigurarea unei reprezentări 
adecvate și pentru evitarea adoptării unor legi care ar putea afecta drepturile sau interesele unui 
segment al populației. Astfel, statul de drept se reflectă în modalitatea în care legile sunt 
elaborate și aplicate, garantând respectarea principiilor fundamentale ale democrației. 
Justiția și Delincvența Juvenilă: Justiția ca instituție de apărare și înfăptuire a dreptății joacă, 
de asemenea, un rol crucial în asigurarea funcționalității democrației și în menținerea statului de 
drept. O sistemă judiciară independentă și imparțială este esențială pentru garantarea respectării 
legii și pentru protejarea drepturilor individuale.

În contextul delincvenței juvenilă, justiția joacă un rol important în tratarea minorilor care au 
comis infracțiuni. Un sistem judiciar corect și echitabil pentru tineri este esențial pentru a asigura 
că aceștia sunt tratați în concordanță cu principiile statului de drept și că au acces la oportunități 
de reabilitare și reintegrare în societate. Aplicarea corectă a legii în cazurile de delincvență 
juvenilă reflectă angajamentul statului de drept față de drepturile și binele tuturor cetățenilor, 
inclusiv al celor mai tineri membri ai societății. 
Concluzie: În concluzie, statul de drept reprezintă un pilon esențial în asigurarea funcționalității 
democrației. Acesta se materializează prin respectarea egalității în fața legii și prin procesul 
transparent de elaborare a legilor. Justiția, ca instituție de apărare și înfăptuire a dreptății, 
contribuie la aplicarea legilor în mod imparțial și la protejarea drepturilor individuale. În ceea ce 
privește delincvența juvenilă, un sistem judiciar echitabil este esențial pentru a asigura o 
abordare corectă și reabilitatoare a minorilor care au comis infracțiuni. Prin respectarea și 
promovarea acestor principii, statul de drept devine un garant al democrației și al protecției 
drepturilor fundamentale în cadrul unei societăți echitabile și incluzive. 
 
Subiectul II 
 
Raportul Eu și Ceilalți în Societatea Interculturală 
Societatea contemporană este caracterizată de schimbări profunde, iar globalizarea și migrația au 
adus în prim-plan conceptul de societate interculturală. În acest context, relațiile interpersonale și 
organizaționale sunt modelate de rețele care transcend tipologiile formale și se bazează pe valori 
și norme de cooperare. Acest eseul explorează raportul dintre individ și ceilalți în cadrul 
societății interculturale, analizând conceptele de persoană, societate interculturală și diversitate, 
identificând barierele comunicării interculturale, evidențiind rolul școlii în formarea 
competențelor de acceptare a diversității, discutând importanța solidarității în valorizarea 
diferențelor și examinând consecințele conservării identității culturale. 
Definirea Conceptelor de Persoană, Societate Interculturală și Diversitate: 
Persoana în societatea interculturală este percepută ca un individ unic, dar în același timp ca 
parte a unui ansamblu diversificat. Conceptul de societate interculturală se referă la un mediu 
social în care diferite culturi coexistă și interacționează, contribuind la formarea unui mosaic 
cultural bogat. Diversitatea, ca element central, evidențiază varietatea de tradiții, limbi, obiceiuri 
și valori prezente în cadrul acestei societăți. 
Barierele Comunicării Interculturale: 
Comunicarea într-un context intercultural poate întâmpina diverse bariere, precum diferențe 
lingvistice, stereotipuri culturale și lipsa unei înțelegeri profunde a valorilor specifice fiecărei 
culturi. Aceste bariere pot afecta relațiile interpersonale și organizaționale, impunând nevoia de a 
dezvolta competențe interculturale pentru a facilita o comunicare eficientă și înțelegere 
reciprocă.

Școala ca Spațiu de Formare a Competențelor pentru Acceptarea și Respectarea 
Diversității: 
Școala joacă un rol crucial în formarea unei generații capabile să gestioneze diversitatea 
culturală. Educația trebuie să promoveze nu doar cunoștințe, ci și competențe sociale și 
interculturale. Prin integrarea diversității în programele școlare, elevii învață să aprecieze 
diferențele culturale și să dezvolte o atitudine deschisă și respectuoasă față de ceilalți. 
Rolul Solidarității în Valorizarea Pozitivă a Diferențelor: 
Solidaritatea este cheia pentru construirea unei societăți interculturale prospere. Prin solidaritate, 
indivizii se conectează la nivel uman, depășind barierele culturale și construind punți de 
înțelegere. Această solidaritate contribuie la valorizarea pozitivă a diversității, recunoscând 
contribuțiile unice aduse de fiecare cultură la bogăția comună a societății. 
Consecințele Conservării Identității Culturale Proprii: 
Teza conform căreia rețelele în societatea interculturală se bazează pe încredere și capital social 
are implicații profunde în ceea ce privește conservarea identității culturale. Într-o societate 
interculturală, păstrarea propriei identități culturale devine un aspect esențial pentru menținerea 
echilibrului între integrare și respect pentru diversitate. Conservarea identității culturale propune 
o coeziune între indivizi, contribuind la o societate mai armonioasă. 
În concluzie, raportul dintre Eu și Ceilalți în societatea interculturală este un proces complex, 
modelat de valori, diversitate și solidaritate. Educația și formarea competențelor interculturale 
joacă un rol esențial în facilitarea acestei relații, iar conservarea identității culturale aduce un 
aport valoros la construirea unei societăți echilibrate. Prin gestionarea barierele comunicării 
interculturale și cultivarea solidarității, societatea interculturală poate deveni un mediu prosper, 
în care diferențele sunt percepute ca o sursă de îmbogățire și înțelegere reciprocă. 
Subiectul III 
 
1. Conținutul Noțiunilor: a. Activitate de învățare interdisciplinară: Această noțiune se 
referă la un proces educațional în care se integrează conținuturi și abordări din mai multe 
discipline sau domenii de învățare. Scopul este să ofere elevilor o perspectivă mai amplă 
și să dezvolte abilități care să depășească limitele disciplinare tradiționale. De exemplu, o 
activitate interdisciplinară poate implica colaborarea între profesori de Educație socială și 
Limba română pentru a aborda un subiect complex, cum ar fi drepturile copilului, din mai 
multe perspective. 
b. Trunchi comun: Acest termen se referă la partea comună a curriculumului național, 
care este comună pentru toate disciplinele de învățământ. Trunchiul comun include 
conținuturi și competențe considerate fundamentale pentru educația generală a elevilor. 
În contextul disciplinei Educație socială, trunchiul comun poate include concepte precum

cetățenie, drepturile omului și valorile civice, care sunt esențiale pentru formarea unor 
cetățeni responsabili și implicați în societate. 
2. Necesitatea Notei de Prezentare în Structura Programei școlare pentru Educație 
socială – clasele V-VIII: Notele de prezentare sunt esențiale pentru a oferi un cadru clar 
și coerent pentru implementarea programelor școlare. În cadrul disciplinei de Educație 
socială, această notă de prezentare are rolul de a ghida profesorii în predarea 
conținuturilor și dezvoltarea competențelor specifice. De asemenea, oferă informații 
despre obiectivele educaționale, metodologia de predare, evaluarea elevilor și resursele 
necesare. Prin intermediul Notei de Prezentare, se asigură coerența în procesul de 
învățare și evaluare, facilitând înțelegerea și aplicarea uniformă a programului școlar. 
3. Evaluarea Inițială și Evaluarea Finală la Disciplina Educație Socială - Gândire 
Critică și Drepturile Copilului: Evaluarea inițială se referă la procesul de evaluare 
desfășurat la începutul unei perioade de învățare pentru a identifica nivelul de cunoștințe, 
abilități și competențe ale elevilor înainte de predarea conținutului. Evaluarea finală, în 
schimb, are loc la sfârșitul perioadei și măsoară progresul și înțelegerea acumulată de 
elevi în urma predării. În disciplina Educație socială, evaluarea inițială poate implica 
teste, activități de discuție sau autoevaluare pentru a identifica nivelul de conștientizare a 
elevilor cu privire la drepturile copilului și gândirea critică. Evaluarea finală poate 
include proiecte, teste sau dezbateri care să demonstreze dezvoltarea competențelor 
specifice și înțelegerea subiectelor abordate. 
4. Listă de Control/Verificare pentru Educație Socială - Gândire Critică și Drepturile 
Copilului: a. Elevul demonstrează abilități de analiză și sinteză în discuțiile despre 
drepturile copilului. b. Elevul participă activ la activități de grup, evidențiind abilități de 
colaborare și comunicare. c. Elevul utilizează surse diverse pentru a-și fundamenta 
opiniile și argumentele în discuțiile despre drepturile copilului. d. Elevul propune soluții 
și măsuri de intervenție pentru cazuri de încălcare a drepturilor copilului. e. Elevul 
contribuie la elaborarea și derularea unui proiect de promovare a drepturilor copiilor în 
echipă. 
5. Relația dintre Competențele Generale și Competențele Specifice: a. Competențele 
generale oferă un cadru amplu pentru dezvoltarea personală și socială a elevilor, precum 
raportarea critică la fapte, evenimente, idei și cooperarea în realizarea unor activități 
specifice. b. Competențele specifice sunt orientate către domeniul specific al Educației 
sociale, aducând detalierea necesară pentru atingerea obiectivelor generale. De exemplu, 
identificarea măsurilor de intervenție și realizarea unui proiect de promovare a drepturilor 
copiilor sunt competențe specifice care contribuie la îndeplinirea obiectivelor generale. 
6. Activitate Didactică pentru Dezvoltarea Competenței Specifice 2.3: Pentru a dezvolta 
competența specifică 2.3 (Realizarea, în echipă, a unui proiect de promovare a drepturilor 
copiilor pentru investigarea/soluționarea unor probleme specifice), se poate desfășura o 
activitate în etape: a. Alegerea temei: Elevii selectează, în grupuri, o temă specifică 
legată de drepturile copiilor (de exemplu, educația, protecția împotriva violenței sau 
dreptul la participare). b. Elaborarea fișei de proiect: Grupurile dezvoltă o fișă de 
proiect care să includă obiectivele, activitățile, resursele necesare și metodele de evaluare. 
c. Derularea proiectului propus: Elevii lucrează în echipe pentru a implementa 
proiectul, implicându-se în activități practice, dezbateri și prezentări. d. Evaluarea

proiectului propus: Elevii și profesorii evaluează rezultatele proiectului în funcție de 
criteriile stabilite inițial, analizând impactul și relevanța acțiunilor întreprinse. 
Prin astfel de activități, elevii nu numai că învață despre drepturile copiilor, dar și dezvoltă 
abilități practice precum colaborarea în echipă, planificarea și implementarea proiectelor, și 
evaluarea rezultatelor.