Probleme Rezolvate

CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
12 iulie 2023
Probă scrisă
ECONOMIE, EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ, ECONOMIE APLICATĂ ȘI EDUCAȚIE SOCIALĂ - EDUCAȚIE
ECONOMICO-FINANCIARĂ
Varianta 3
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore.

Subiectul I

A.
Titlu: Echilibre și Dezechilibre în Economie: O Analiză a Piețelor Bunurilor, Forței de Muncă și
Monetare

1. Piața Bunurilor și Serviciilor:
 Obiectul Tranzacțiilor: Piața bunurilor și serviciilor este locul unde se întâlnesc cererea
și oferta pentru produse și servicii. Prețul acestora este denumit prețul pieței sau prețul de
echilibru.
 Situația de Echilibru: Echilibrul apare atunci când cantitatea de bunuri oferite este egală
cu cantitatea cerută. Acest punct este marcat de prețul la care aceste două forțe se
întâlnesc.
 Dezechilibre Posibile:
o Exces de Ofertă: Apare atunci când oferta depășește cererea. Conduce la
scăderea prețurilor și excedent de stocuri.
o Exces de Cerere: Se întâmplă atunci când cererea depășește oferta. Conduce la
creșterea prețurilor și la scăderea disponibilității.
 Avantaje și Dezavantaje ale Dezechilibrelor:
o Avantaj: Excesul de cerere poate stimula inovația și investițiile.
o Dezavantaj: Excesul de ofertă poate duce la reduceri de personal și scăderea
investițiilor.
2. Piața Forței de Muncă:
 Obiectul Tranzacțiilor: Această piață implică schimburile de muncă între angajatori și
angajați, iar prețul este salariul.
 Situația de Echilibru: Echilibrul apare când numărul de angajați disponibili se
potrivește cu numărul de locuri de muncă disponibile la salariul de piață.
 Dezechilibre Posibile:

o Șomaj: Apare când oferta de muncă depășește cererea, conducând la
disponibilitate crescută de forță de muncă.
o Deficit de Forță de Muncă: Se întâmplă atunci când cererea pentru muncă
depășește oferta, generând creștere salarială și presiune asupra resurselor umane.
 Avantaje și Dezavantaje ale Dezechilibrelor:
o Avantaj: Șomajul poate reduce presiunea asupra inflației salariale.
o Dezavantaj: Deficitul de forță de muncă poate limita creșterea economică.
3. Piața Monetară:
 Obiectul Tranzacțiilor: Această piață implică schimbul de bani și credite. Prețul este
rata dobânzii.
 Situația de Echilibru: Echilibrul apare când cererea de bani este egală cu oferta de bani
la o anumită rată a dobânzii.
 Dezechilibre Posibile:
o Inflație Monetară: Apare când oferta de bani crește mai repede decât cererea,
conducând la inflație.
o Deflație Monetară: Se întâmplă atunci când cererea de bani scade mai rapid
decât oferta, generând deflație.
 Avantaje și Dezavantaje ale Dezechilibrelor:
o Avantaj: Inflația moderată poate stimula cheltuielile și investițiile.
o Dezavantaj: Inflația excesivă poate eroda puterea de cumpărare a monedei.

Această analiză arată că echilibrul este crucial pentru funcționarea eficientă a piețelor
economice, iar dezechilibrele pot aduce atât avantaje, cât și dezavantaje, în funcție de
circumstanțe. Menținerea unui echilibru delicat este esențială pentru susținerea unei creșteri
economice sănătoase și durabile.
B.
Distincția dintre risc și incertitudine în afaceri este o temă esențială în domeniul științific al
economiei și managementului. Riscul și incertitudinea reprezintă două concepte diferite, cu
implicații specifice pentru deciziile și strategiile afacerilor.
Risc: Riscul este asociat cu situațiile în care evenimentele viitoare sunt cunoscute, iar
probabilitățile asociate acestora pot fi estimate. În contextul afacerilor, riscul poate fi măsurat,
evaluat și cuantificat prin intermediul analizelor statistice și a modelelor matematice. Acesta
presupune că variantele posibile sunt cunoscute, iar managerii pot lua decizii informate pe baza
acestor informații. De exemplu, fluctuațiile de preț pe piața financiară pot fi considerate riscuri,
deoarece acestea pot fi analizate cu ajutorul datelor istorice și a modelelor matematice pentru a
estima probabilitatea schimbărilor viitoare.
Incertitudine: Pe de altă parte, incertitudinea apare atunci când evenimentele viitoare nu pot fi
prevăzute sau estimate cu precizie. În situațiile de incertitudine, informațiile disponibile sunt

limitate, iar consecințele și probabilitățile asociate deciziilor sunt dificil de evaluat. În afaceri,
incertitudinea poate să apară în situații noi, inovatoare sau în contexte geopolitice volatile, unde
factori imprevizibili pot afecta semnificativ rezultatele.
În concluzie, diferența dintre risc și incertitudine constă în gradul de cunoaștere și predictibilitate
asociat evenimentelor viitoare. Riscul este legat de situații în care probabilitățile pot fi estimate,
în timp ce incertitudinea apare atunci când evenimentele viitoare sunt greu de anticipat sau
măsurat. Acest discernământ este fundamental pentru elaborarea strategiilor de afaceri și luarea
deciziilor manageriale într-un mediu economic dinamic și complex.
Subiectul II
Pentru a rezolva această problemă, vom începe prin a identifica semnificația notatiilor și apoi
vom scrie algoritmul pentru fiecare subpunct.
Notatiile:
 QA: cantitatea produsă de firma A
 QB: cantitatea produsă de firma B
 CTA: costurile totale ale firmei A
 CTB: costurile totale ale firmei B
 a: costul fix al unei firme
 P: prețul de vânzare al bunului X
Algoritmul:
a. Cantitatea produsă de firma B în T0:
QA=QB
CTA=673QA+a
CTB=673+aQB
P=1260P=1260
b. Costurile fixe ale firmei A în T1:
CTA=CTFA+CVA
CTFA=a
c. Costul total al firmei B în T1:
CTB=CTFB+CVB
CTFB=aCTFB=a
CVB=(1.6×CVA)×(1+creșterea relativa a cheltuielilor salariale variabile)
d. Prețul de vânzare al firmei B în T1:
P=1260.5
Vom continua să dezvoltăm aceste ecuații în algoritmul complet, ținând cont de informațiile
furnizate.
Algoritmul complet:

1. Calculăm cantitatea produsă de firma B în T0:
QA=QB
2. Calculăm costurile totale ale firmelor A și B în T0:
CTA=673QA+a
CTB=673+aQB
3. Calculăm prețul de vânzare al bunului X în T0:
P=1260
4. Calculăm costurile variabile ale firmei A în T0:
CVA=P×Q
5. Calculăm costurile variabile ale firmei B în T0:
CVB=P×QB
6. Calculăm costurile fixe ale firmei B în T0:
CTFB=CTB−CVB
7. Calculăm costurile fixe ale firmei A în T1:
CTFA=a
8. Calculăm creșterea relativă a cheltuielilor salariale variabile:
creșterea relativa a cheltuielilor salariale variabile=30%c
9. Calculăm creșterea procentuală a cantității produse de firma B în T1:
QBT1=QBT0+50%
10. Calculăm costurile variabile ale firmei A în T1:
CVA=P×QA
11. Calculăm costurile variabile ale firmei B în T1:
CVB=(1.6×CVA)×(1+creșterea relativa a cheltuielilor salariale variabile)
12. Calculăm costurile fixe ale firmei B în T1:
CTFB=CTB−CVB
13. Calculăm costurile totale ale firmei A în T1:
CTA=CTFA+CVA
14. Calculăm costurile totale ale firmei B în T1:
CTB=CTFB+CVB
15. Calculăm prețul de vânzare al bunului X în T1 pentru firma B:
PT1=1260.5
Aceasta ar fi structura algoritmului de lucru pentru rezolvarea problemei date.
Subiectul III
1. Activitate de învățare interdisciplinară: Activitatea de învățare interdisciplinară
implică integrarea conținuturilor și metodelor de predare din mai multe discipline sau
domenii într-o singură lecție sau proiect. Scopul este să ofere elevilor o perspectivă
holistică asupra unui subiect sau temă, să stimuleze gândirea critică și să dezvolte abilități
de rezolvare a problemelor care depășesc granițele disciplinare. Aceasta presupune
colaborarea între profesori și o abordare integrată a conținutului învățat.
Trunchi comun: Trunchiul comun reprezintă acele conținuturi sau competențe esențiale
pe care toți elevii trebuie să le dobândească, indiferent de opțiunile lor ulterioare. Este un
set de cunoștințe și abilități fundamentale necesare pentru a asigura o educație solidă și
coerentă. Trunchiul comun poate include aspecte din diverse discipline, asigurându-se că

toți elevii dezvoltă competențe de bază în domenii precum matematică, limbă română,
științe etc.
2. Necesitatea Notei de prezentare în Educație antreprenorială: Nota de prezentare în
cadrul structurii programei școlare pentru Educație antreprenorială are rolul de a oferi o
prezentare generală și un context pentru înțelegerea obiectivelor, conținuturilor și
metodologiei specifice disciplinei. Aceasta este importantă pentru profesori, elevi și
părinți, oferindu-le o imagine clară asupra scopurilor și beneficiilor pe care le aduce
învățarea antreprenorială. Notele de prezentare pot include informații despre obiectivele
educaționale, modul de evaluare, resursele necesare și modalitățile de implementare a
programului.
3. Evaluarea inițială vs. Evaluarea finală în Economie aplicată:
o Evaluarea inițială: Se referă la evaluarea competențelor și cunoștințelor elevilor la
începutul cursului sau unității de învățare. Scopul este să identifice nivelul de
pregătire al elevilor, să ofere profesorului informații despre punctul de plecare al
fiecărui elev și să ghideze procesul de predare.
o Evaluarea finală: Este o evaluare realizată la sfârșitul cursului sau unității de
învățare, pentru a măsura progresul și înțelegerea acumulată de elevi. Aceasta
permite profesorului să evalueze eficacitatea procesului de învățare, să identifice
eventuale lacune și să furnizeze feedback pentru îmbunătățirea viitoarelor
activități de învățare.
4. Listă de control/verificare pentru Educație socială - Educație economico-financiară:
a. Demonstrează înțelegerea noțiunilor economice de bază. b. Participă activ în discuțiile
despre aspecte economice și sociale. c. Utilizează termeni economici corect în expunerile
și discuțiile sale. d. Manifestă interes pentru subiectele legate de educație economico-
financiară. e. Demonstrează abilități de rezolvare a problemelor financiare simple.
5. Relația dintre competențele generale și competențele specifice: a. Competențele
generale (2 și 3) oferă un cadru general pentru dezvoltarea abilităților antreprenoriale în
contextul economiei de piață și al colaborării în mediul de afaceri. b. Competențele
specifice (2.1 și 3.1) detaliază modul în care aceste abilități antreprenoriale vor fi
dobândite, evidențiind aspecte precum calitățile întreprinzătorului și stabilirea rolurilor
într-un mediu de afaceri.
6. Activitate didactică pentru competența specifică 3.1: Activitate: "Simularea unei
întâlniri de afaceri în clasă"
o Elevii vor fi împărțiți în grupuri și li se va atribui un scenariu de afaceri.
o Fiecare elev va avea un rol specific în cadrul grupului, iar ei vor coopera pentru a
rezolva problemele întâlnite în scenariu.
o Scenariile pot include aspecte legate de luarea deciziilor, gestionarea resurselor,
stabilirea rolurilor și identificarea oportunităților de dezvoltare.
o La sfârșitul activității, elevii vor reflecta asupra experienței și vor identifica
abilitățile antreprenoriale dezvoltate, evidențiind importanța colaborării într-un
mediu de afaceri.