Titularizare

2023

CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN 
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 
12 iulie 2023 
Probă scrisă 
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT PROFESORI 
Varianta 3 
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 
 
Subiectul I 
 
1 
a. Patru obiective generale ale educației fizice și sportului includ: 
i. Dezvoltarea armonioasă a corpului - Educația fizică și sportul vizează dezvoltarea echilibrată a 
diferitelor componente ale corpului, precum forța, rezistența, flexibilitatea și coordonarea. 
ii. Formarea și menținerea sănătății - Activitățile fizice regulate contribuie la menținerea stării de 
sănătate, prevenirea bolilor și îmbunătățirea calității vieții. 
iii. Dezvoltarea abilităților motrice - Educația fizică și sportul au ca scop îmbunătățirea 
abilităților motorii, precum și dezvoltarea coordonării, echilibrului și agilității. 
iv. Formarea caracterului și a valorilor sociale - Prin participarea la activități sportive, se 
promovează valori precum fair-play-ul, echipa, disciplina și respectul față de ceilalți. 
b. Trei subsisteme ale educației fizice includ: 
i. Educația fizică școlară - Este sistemul care se desfășoară în școlile și instituțiile de învățământ, 
având ca scop dezvoltarea fizică și motrică a elevilor. 
ii. Educația fizică și sportul de performanță - Acest subsistem se referă la activitățile sportive 
competitive și la pregătirea sportivilor de performanță la nivel profesional sau de elită. 
iii. Educația fizică și sportul recreativ - Include activitățile sportive și de recreere desfășurate în 
afara contextului școlar sau competitiv, având ca scop relaxarea, divertismentul și menținerea 
sănătății. 
c. Funcția de perfecționare a capacității motrice se referă la procesul de îmbunătățire a abilităților 
motorii ale individului prin intermediul educației fizice și sportului. Această funcție are 
următoarele aspecte: 
i. Dezvoltarea și optimizarea abilităților motorii - Educația fizică contribuie la îmbunătățirea 
calităților fizice precum forța, rezistența, viteza și coordonarea.

ii. Perfecționarea tehnicilor și a deprinderilor motrice - Prin participarea la diferite activități 
sportive, individul are oportunitatea de a învăța și de a perfecționa tehnici specifice, 
îmbunătățindu-și performanța. 
iii. Adaptarea la diverse situații și cerințe motorii - Educația fizică ajută la dezvoltarea 
flexibilității și adaptabilității în fața diverselor provocări motorii, pregătind individul pentru 
situații variate din viața cotidiană sau din competițiile sportive. 
2 
a. Definiția educației fizice: 
Educația fizică reprezintă o ramură a educației care se ocupă de dezvoltarea armonioasă a 
corpului uman prin intermediul activităților fizice și sportive. Aceasta vizează nu doar aspectele 
fiziologice, ci și cele cognitive, afective și sociale, având ca scop formarea unei personalități 
sănătoase și echilibrate. 
b. Cele trei elemente componente ale motricității omului includ: 
i. Act motric - Este cea mai mică unitate a mișcării, o contracție musculară sau o schimbare 
minimă în poziția unei părți a corpului. De exemplu, flexia unei articulații sau contracția unui 
singur mușchi. 
ii. Acțiune motrică - Reprezintă o mișcare complexă și organizată care implică o succesiune de 
acte motrice. De exemplu, un lanț de mișcări cum ar fi lovitura în tenis sau săritura în înălțime. 
iii. Activitate motrică - Este ansamblul complex de acțiuni și mișcări efectuate de către organism 
într-un interval de timp mai lung, având un scop bine definit. Activitatea motrică poate include 
mai multe acțiuni motrice și acte motrice. De exemplu, un antrenament sportiv sau o competiție. 
c. Trei obiective principale pentru realizarea unei dezvoltări fizice corecte și armonioase în 
educație fizică includ: 
i. Dezvoltarea forței și rezistenței - Educația fizică își propune să contribuie la creșterea 
capacității musculare și a rezistenței organismului, ceea ce favorizează starea generală de 
sănătate. 
ii. Îmbunătățirea coordonării și agilității - Activitățile fizice contribuie la dezvoltarea abilităților 
motorii, cum ar fi coordonarea ochi-mână, echilibrul și agilitatea, aspecte esențiale pentru o 
mișcare eficientă și armonioasă. 
iii. Promovarea unui stil de viață activ și sănătos - Educația fizică are ca obiectiv să formeze 
obiceiuri sănătoase legate de activitatea fizică și să contribuie la prevenirea sedentarismului, 
promovând un stil de viață activ și echilibrat. 
Subiectul II

1 
a. Trei factori de condiționare a calității motrice rezistența includ: 
i. Intensitatea efortului - Nivelul de dificultate al activității fizice influențează rezistența. Cu cât 
efortul este mai intens, cu atât solicitarea asupra sistemului cardiovascular și muscular este mai 
mare. 
ii. Durata exercițiului - Perioada de timp în care o activitate fizică este susținută contribuie la 
antrenarea sistemelor energetice și la dezvoltarea rezistenței. Durata exercițiului este un factor 
important în condiționarea rezistenței. 
iii. Tipul de activitate - Diferitele tipuri de activități fizice (aerobice, anaerobice, de rezistență 
musculară etc.) vor influența modul în care organismul dezvoltă rezistența. Adaptarea la tipul 
specific de efort este esențială. 
b. Definiția calității motrice forța: 
Forța reprezintă abilitatea sistemului muscular de a genera tensiune sau de a depăși o rezistență 
externă. În contextul calității motrice, forța este capacitatea de a dezvolta tensiune musculară 
pentru a depăși o rezistență sau pentru a realiza un efort fizic. 
c. Patru forme de manifestare a calității motrice viteza includ: 
i. Viteză de reacție - Timpul necesar pentru a răspunde la un stimul specific sau pentru a iniția o 
mișcare în urma unei situații neașteptate. 
ii. Viteză de deplasare - Capacitatea de a se deplasa rapid în spațiu, fiind legată de rapiditatea cu 
care se desfășoară o acțiune motrică. 
iii. Viteză de execuție - Rapiditatea în efectuarea unei acțiuni sau a unui gest specific, precum 
lovirea mingii sau efectuarea unei mișcări tehnice. 
iv. Viteză de anticipare - Capacitatea de a anticipa și de a răspunde rapid la schimbările din 
mediul înconjurător sau la mișcările adversarilor. 
d. Procedeele metodice de dezvoltare a calității motrice rezistența, bazate pe variația volumului 
efortului fizic includ: 
i. Progresia graduală a volumului de efort - Creșterea treptată a intensității și duratei exercițiilor 
în timp pentru a permite adaptarea progresivă a organismului la solicitările crescânde. 
ii. Antrenamentul intermitent - Alternarea perioadelor de efort intens cu perioade de odihnă sau 
efort mai redus pentru a permite recuperarea și a menține un volum total mai mare de efort.

iii. Variația exercițiilor - Integrarea diverselor tipuri de exerciții și activități fizice pentru a 
antrena diferitele aspecte ale rezistenței, evitând monotonia și obținând o dezvoltare echilibrată. 
iv. Ciclizarea volumului de efort - Implementarea unor cicluri de antrenament în care volumul 
efortului este modificat în funcție de obiectivele specifice ale perioadelor respective, cum ar fi 
perioade de creștere a volumului și perioade de recuperare activă. 
 
2 
a. Dinamica efortului în primele trei verigi ale lecției: 
i. Partea de încălzire (pregătire generală): Această fază inițială are un caracter general și are 
ca scop pregătirea organismului pentru efortul fizic viitor. Activitățile din această fază sunt de 
intensitate moderată și vizează îmbunătățirea circulației sanguine, creșterea temperaturii 
corporale și pregătirea sistemelor musculare și articulare pentru activitatea fizică. 
ii. Partea principală (activitatea de bază): A doua fază a lecției implică efortul fizic intens și 
specific activității planificate. În această etapă, se desfășoară activități care au ca scop atingerea 
obiectivelor planificate ale lecției, cum ar fi dezvoltarea capacităților motorii sau formarea 
deprinderilor motrice. 
iii. Partea de întindere (recuperare și relaxare): Această ultimă fază a lecției are un caracter 
de întindere, recuperare și relaxare. Scopul este de a reduce treptat intensitatea efortului și de a 
facilita revenirea organismului la starea de repaus. Include exerciții de întindere și relaxare 
pentru a preveni starea de oboseală și pentru a facilita recuperarea. 
b. Clasificarea lecțiilor de educație fizică în funcție de etapele formării deprinderilor motrice: 
i. Lecții de inițiere (învățare): Aceste lecții se concentrează pe introducerea și învățarea 
elementelor de bază ale unei activități fizice sau sportive. Accentul este pus pe formarea corectă 
a tehnicii și a deprinderilor motrice de bază. 
ii. Lecții de consolidare (dezvoltare): În această fază, elevii își îmbunătățesc și consolidează 
deprinderile motrice dobândite în faza de inițiere. Activitățile sunt mai complexe, iar accentul 
este pe dezvoltarea capacităților motorii și perfecționarea tehnicii. 
iii. Lecții de perfecționare (stabilire): Aceste lecții se concentrează pe consolidarea și 
perfecționarea deprinderilor motrice la un nivel avansat. Se pun accentul pe antrenamentul 
specific și pe îmbunătățirea performanței. 
c. Două cauze de natură organizatorică care determină o densitate slabă a lecției de educație 
fizică includ:

i. Lipsa de resurse materiale și echipamente: Dacă nu există suficiente resurse materiale sau 
echipamente adecvate pentru desfășurarea unei lecții, aceasta poate avea o densitate scăzută, 
deoarece activitățile propuse pot fi limitate. 
ii. Programul școlar supraîncărcat: Atunci când programa școlară este supraîncărcată cu 
materii și activități, timpul dedicat educației fizice poate fi redus. Acest lucru poate afecta 
densitatea lecției, limitând durata și diversitatea activităților desfășurate. 
d. Etapa a doua a proiectării didactice: 
Etapa a doua a proiectării didactice înseamnă elaborarea unui plan detaliat pentru desfășurarea 
lecției. Aceasta implică selectarea obiectivelor, a conținutului, a metodelor didactice și a 
mijloacelor de învățământ, precum și organizarea resurselor și stabilirea modalităților de 
evaluare. Etapa de proiectare detaliată asigură o structură coerentă și eficientă a lecției, ținând 
cont de nevoile și nivelul de dezvoltare al elevilor. 
Subiectul II 
1 
a. Trei factori de condiționare a calității motrice rezistența includ: 
i. Intensitatea efortului: Nivelul de dificultate al activității fizice influențează rezistența. Cu cât 
efortul este mai intens, cu atât solicitarea asupra sistemului cardiovascular și muscular este mai 
mare. 
ii. Durata exercițiului: Perioada de timp în care o activitate fizică este susținută contribuie la 
antrenarea sistemelor energetice și la dezvoltarea rezistenței. Durata exercițiului este un factor 
important în condiționarea rezistenței. 
iii. Tipul de activitate: Diferitele tipuri de activități fizice (aerobice, anaerobice, de rezistență 
musculară etc.) vor influența modul în care organismul dezvoltă rezistența. Adaptarea la tipul 
specific de efort este esențială. 
b. Definiția calității motrice forța: 
Calitatea motrică forța reprezintă capacitatea sistemului muscular de a genera tensiune și de a 
depăși o rezistență externă. Forța este esențială pentru a realiza diverse acțiuni motrice, cum ar fi 
ridicarea obiectelor grele sau efectuarea de mișcări care implică rezistența gravitațională. 
c. Patru forme de manifestare a calității motrice viteza includ: 
i. Viteză de reacție: Timpul necesar pentru a răspunde la un stimul specific sau pentru a iniția o 
mișcare în urma unei situații neașteptate.

ii. Viteză de deplasare: Capacitatea de a se deplasa rapid în spațiu, fiind legată de rapiditatea cu 
care se desfășoară o acțiune motrică. 
iii. Viteză de execuție: Rapiditatea în efectuarea unei acțiuni sau a unui gest specific, precum 
lovirea mingii sau săritura în înălțime. 
iv. Viteză de anticipare: Capacitatea de a anticipa și de a răspunde rapid la schimbările din 
mediul înconjurător sau la mișcările adversarilor. 
d. Procedeele metodice de dezvoltare a calității motrice rezistența, bazate pe variația volumului 
efortului fizic includ: 
i. Progresia graduală a volumului de efort: Creșterea treptată a intensității și duratei 
exercițiilor în timp pentru a permite adaptarea progresivă a organismului la solicitările crescânde. 
ii. Antrenamentul intermitent: Alternarea perioadelor de efort intens cu perioade de odihnă sau 
efort mai redus pentru a permite recuperarea și a menține un volum total mai mare de efort. 
iii. Variația exercițiilor: Integrarea diverselor tipuri de exerciții și activități fizice pentru a 
antrena diferitele aspecte ale rezistenței, evitând monotonia și obținând o dezvoltare echilibrată. 
iv. Ciclizarea volumului de efort: Implementarea unor cicluri de antrenament în care volumul 
efortului este modificat în funcție de obiectivele specifice ale perioadelor respective, cum ar fi 
perioade de creștere a volumului și perioade de recuperare activă. 
2 
a. Dinamica efortului în primele trei verigi ale lecției: 
i. Partea de încălzire (pregătire generală): - Efort de intensitate ușoară-moderată, cu accent pe 
activități de încălzire pentru pregătirea organismului, îmbunătățirea circulației și creșterea 
temperaturii corporale. 
ii. Partea principală (activitatea de bază): - Efort de intensitate variabilă, în funcție de 
obiectivele specifice ale lecției. Poate include exerciții cu intensitate moderată la ridicată, 
concentrate pe dezvoltarea capacităților motorii sau formarea deprinderilor motrice. 
iii. Partea de întindere (recuperare și relaxare): - Efort de intensitate scăzută, axat pe exerciții 
de întindere și relaxare, contribuind la revenirea la starea de repaus și evitarea riscului de leziuni. 
b. Clasificarea lecțiilor de educație fizică în funcție de etapele formării deprinderilor motrice: 
i. Lecții de inițiere (învățare): - Concentrate pe introducerea și învățarea elementelor de bază 
ale unei activități fizice sau sportive. Accent pe formarea corectă a tehnicii și a deprinderilor 
motrice de bază.

ii. Lecții de consolidare (dezvoltare): - Elevii își îmbunătățesc și consolidează deprinderile 
motrice dobândite în faza de inițiere. Activitățile sunt mai complexe, iar accentul este pe 
dezvoltarea capacităților motorii și perfecționarea tehnicii. 
iii. Lecții de perfecționare (stabilire): - Concentrate pe consolidarea și perfecționarea 
deprinderilor motrice la un nivel avansat. Se pune accentul pe antrenamentul specific și pe 
îmbunătățirea performanței. 
c. Două cauze de natură organizatorică care determină o densitate slabă a lecției de educație 
fizică: 
i. Lipsa de resurse materiale și echipamente: - Dacă nu există suficiente resurse materiale sau 
echipamente adecvate pentru desfășurarea unei lecții, aceasta poate avea o densitate scăzută, 
deoarece activitățile propuse pot fi limitate. 
ii. Programul școlar supraîncărcat: - Atunci când programa școlară este supraîncărcată cu 
materii și activități, timpul dedicat educației fizice poate fi redus. Acest lucru poate afecta 
densitatea lecției, limitând durata și diversitatea activităților desfășurate. 
d. Etapa a doua a proiectării didactice: 
 Etapa a doua a proiectării didactice implică elaborarea unui plan detaliat pentru 
desfășurarea lecției. Aceasta include definirea obiectivelor specifice, a conținutului, a 
metodelor didactice, a resurselor necesare și a evaluării. Etapa de proiectare detaliată 
asigură o structură coerentă și eficientă a lecției, ținând cont de nevoile și nivelul de 
dezvoltare al elevilor. Este momentul în care se stabilesc strategiile pedagogice, se 
selectează materialele și se planifică modul de gestionare a clasei. 
 
 
Subiectul III 
1 
a. Descrierea fiecărui exercițiu: 
i. Exercițiul 1 - Pregătirea fizică generală: - Elevii încep cu exerciții de încălzire generală 
pentru a pregăti articulațiile și mușchii. 
ii. Exercițiul 2 - Învățarea poziției de bază: - Elevii practică staționarea pe lada de gimnastică 
în poziția de bază pentru săritura cu rostogolire înainte, concentrându-se pe echilibru și postură 
corectă.

iii. Exercițiul 3 - Săritura cu rostogolire pe loc: - Elevii încep să practice săritura cu 
rostogolire pe loc, concentrându-se pe tehnica corectă și pe menținerea echilibrului în timpul 
rostogolirii. 
iv. Exercițiul 4 - Săritura cu rostogolire înainte (fără lada): - Elevii efectuează săritura cu 
rostogolire înainte fără a folosi lada de gimnastică, astfel încât să se concentreze pe 
îmbunătățirea distanței și controlului. 
v. Exercițiul 5 - Integrarea elementelor de acrobație: - Se adaugă elemente suplimentare la 
săritură, cum ar fi întoarceri sau poziții specifice, pentru a crește complexitatea exercițiului. 
vi. Exercițiul 6 - Aplicarea săriturii cu rostogolire pe lada longitudinală: - Revenirea la lada 
de gimnastică, elevii practică săritura cu rostogolire înainte, concentrându-se pe adaptarea la 
înălțime și corectarea oricăror erori. 
vii. Exercițiul 7 - Săritura cu rostogolire înainte într-o rutină coregrafică: - Elevii își aplică 
cunoștințele dobândite într-o rutină coregrafică care include săritura cu rostogolire, demonstrând 
astfel înțelegerea și controlul asupra mișcării. 
b. Precizarea dozării efortului pentru fiecare exercițiu: 
 Exercițiile 1-2: Efort ușor-moderat, concentrat pe pregătirea fizică și învățarea poziției de 
bază. 
 Exercițiile 3-4: Efort moderat, concentrat pe practicarea săriturilor și controlul mișcărilor. 
 Exercițiile 5-6: Efort moderat-intensiv, pe măsură ce se adaugă elemente suplimentare și 
se revine la lada de gimnastică. 
 Exercițiul 7: Efort intensiv, deoarece elevii aplică toate cunoștințele într-o rutină 
coregrafică. 
c. Menționarea formației de lucru: 
 Formația de lucru este individuală sau în perechi, depinzând de spațiul și resursele 
disponibile. 
d. Eșalonarea metodică a exercițiilor în sistem: 
 Se recomandă progresarea de la exercițiile simple la cele mai complexe, încurajând 
îmbunătățirea treptată a tehnicii și a capacităților elevilor. 
 După fiecare exercițiu, se pot oferi feedback și corectări individuale pentru a asigura 
înțelegerea și aplicarea corectă a tehnicii. 
 Este important să se acorde timp suficient pentru fiecare etapă, asigurându-se că elevii își 
însușescă temeinic fiecare componentă a săriturii cu rostogolire înainte înainte de a trece 
la nivelul următor. 
 Progresia ar trebui să fie adaptată la nivelul de pregătire și abilitățile individuale ale 
elevilor, oferindu-le posibilitatea de a-și dezvolta în mod corespunzător deprinderile 
motrice.

2 
a. Descrierea fiecărui exercițiu: 
i. Exercițiul 1 - Pregătirea fizică generală: - Elevii încep cu exerciții de încălzire pentru a 
pregăti mușchii membriilor inferiori, articulațiile și coloana vertebrală. 
ii. Exercițiul 2 - Tehnica de bază a săriturii în lungime: - Elevii practică tehnica de bază a 
săriturii în lungime fără elan, concentrându-se pe corectarea posturii și pe menținerea 
echilibrului. 
iii. Exercițiul 3 - Săritura în lungime cu elan (fără fosbury flop): - Elevii adaugă elan la 
săritură, concentrându-se pe coordonarea mișcării și pe îmbunătățirea distanței săriturii. 
iv. Exercițiul 4 - Integrarea tehnicilor avansate (cu fosbury flop): - Se introduce tehnică 
avansată, cum ar fi fosbury flop, și se practică săritura în lungime cu accent pe perfecționarea 
tehnicilor avansate. 
b. Precizarea dozării efortului pentru fiecare exercițiu: 
 Exercițiile 1-2: Efort ușor-moderat, cu accent pe pregătirea fizică generală și învățarea 
tehnicii de bază. 
 Exercițiul 3: Efort moderat-intensiv, pe măsură ce se adaugă elan la săritură și se încearcă 
să se obțină distanțe mai mari. 
 Exercițiul 4: Efort intensiv, deoarece se introduc tehnici avansate și se urmărește 
perfecționarea performanței. 
c. Menționarea formației de lucru: 
 Formația de lucru este individuală sau în perechi, depinzând de resurse și de nevoile 
elevilor. Pentru exercițiile care implică elan și sărituri în lungime, este important să se 
asigure un spațiu suficient și condiții de siguranță. 
d. Eșalonarea metodică a exercițiilor în structură: 
 Exercițiile 1-2: Se începe cu exerciții de pregătire fizică generală și învățarea tehnicii de 
bază a săriturii în lungime. 
 Exercițiul 3: După ce elevii își însușesc tehnica de bază, se adaugă elanul la săritură 
pentru a dezvolta coordonarea și puterea. 
 Exercițiul 4: Tehnici avansate, cum ar fi fosbury flop, sunt introduse pentru a adăuga 
complexitate și pentru a perfecționa performanța. 
 Se acordă atenție feedback-ului și corectărilor individuale în timpul fiecărui exercițiu 
pentru a asigura progresia corespunzătoare a elevilor.