Titularizare

2023

CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN 
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 
12 iulie 2023 
Probă scrisă 
EDUCATOR-PUERICULTOR 
Varianta 3 
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 
 
Subiectul I 
A 
1. Despărțiți în silabe cuvintele următoare: grăunțele, hrană. 
o gră-un-țe-le, hra-nă 
2. Transcrieți, din primul paragraf al fragmentului dat, două cuvinte monosilabice și un 
cuvânt plurisilabic. 
o monosilabice: dădu, să 
o plurisilabic: corăbiile 
3. Menționați câte un antonim potrivit pentru următoarele cuvinte: 
o bucurie: tristețe 
o ziseră: ascultară 
4. Indicați câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte: 
o corăbiile: nave 
o stricase: distrusese 
5. Alcătuiți un enunț în care să utilizați omonimul cuvântului dar. 
o El a primit un dar frumos de la prietena sa. 
6. Precizați tipul de text căruia îi aparține fragmentul dat, ilustrând, în același timp, două 
trăsături existente în acesta, care să justifice încadrarea respectivă. 
o Tipul de text: basm 
o Trăsături: 
 Prezența elementelor fantastice: Împăratul porumbeilor, vorbirea 
porumbeilor. 
 Caracterul didactic/moralizator: Personajul fiu al vânătorului învață să fie 
darnic și să ajute în nevoie. 
B 
Eseu: Construcția Discursului Narativ într-un Basm Cult 
Basmul cult reprezintă o formă distinctă de exprimare artistică în literatura română, iar un 
exemplu remarcabil în acest sens îl constituie "Povestea lui Harap-Alb" scrisă de Ion Creangă. 
Această operă ilustrează trăsături specifice construcției discursului narativ în basmul cult, 
evidențiind elemente distincte ce definesc acest gen literar. 
Un prim aspect definitoriu îl reprezintă prezența personajelor fantastice și a unui univers magico-
fantastic. În "Povestea lui Harap-Alb," întâlnim personaje precum Zâna Zânelor și cele trei fete

ale împăratului Verde. Aceste figuri mitice contribuie la crearea unei atmosfere de basm, oferind 
cititorului o incursiune într-un univers plin de magie și miracole. De exemplu, secvența în care 
Harap-Alb primește daruri de la Zâna Zânelor ilustrează perfect atmosfera feerică și elementul 
supranatural ce caracterizează basmul cult. 
O altă trăsătură distinctivă a construcției discursului narativ în basmul cult o reprezintă utilizarea 
limbajului elevat și bogat în imagini. În "Povestea lui Harap-Alb," frazele încărcate de 
expresivitate și culori contribuie la crearea unei atmosfere pătrunzătoare. De exemplu, descrierea 
întâlnirii lui Harap-Alb cu cele trei fete ale împăratului Verde este plină de imagini vii și expresii 
poetice ce amplifică intensitatea narativă. Această bogăție lexicală este specifică basmului cult, 
oferind cititorului o experiență literară complexă și captivantă. 
În ceea ce privește elementele de compoziție, structura narativă a basmului cult este adesea 
caracterizată de un fir epic bine conturat și de simboluri cu semnificații adânci. În "Povestea lui 
Harap-Alb," întâmplările se succed logic, iar acțiunea este construită în jurul călătoriei eroului 
către maturitate și înțelepciune. Simbolurile, precum cele trei încercări ale lui Harap-Alb, adaugă 
adâncime poveștii și subliniază învățămintele morale pe care le poartă aceasta. 
În concluzie, construcția discursului narativ al unui basm cult, exemplificat prin "Povestea lui 
Harap-Alb," se remarcă prin prezența elementelor fantastice, utilizarea limbajului expresiv și 
structura narativă bine conturată. Aceste caracteristici îmbogățesc experiența cititorului, 
oferindu-i o incursiune în lumea magică a basmelor culte și rămânând un pilon important în 
literatura română. 
Subiectul II 
Educația este un concept amplu și complex, definind un proces continuu de formare și dezvoltare 
a individului în cadrul societății. În centrul său se află transferul de cunoștințe, dezvoltarea 
abilităților și formarea valorilor, iar importanța sa devine evidentă atunci când ne concentrăm 
asupra educației la vârste fragede. 
Educația la vârstă mică reprezintă un fundament esențial pentru viitorul fiecărui individ și, 
implicit, al societății în ansamblu. Prin intermediul acesteia, copiii dobândesc abilități de bază, 
învață să socializeze și să se integreze în comunitatea lor. În plus, educația timpurie contribuie la 
dezvoltarea armonioasă a copiilor, formându-le personalitatea și pregătindu-i pentru provocările 
ce vor apărea în etapele ulterioare ale vieții. 
Una dintre funcțiile fundamentale ale educației este transmiterea cunoștințelor. Prin intermediul 
procesului educațional, tinerii deprind informații fundamentale despre lumea înconjurătoare, 
dobândesc cunoștințe academice și practice, care le vor servi în viața de zi cu zi și în contextul 
profesional. În ceea ce privește educația la vârstă mică, această funcție este crucială, deoarece 
oferă copiilor un cadru structural în care să descopere și să înțeleagă lumea din jurul lor. 
O altă funcție importantă a educației este formarea și dezvoltarea personalității. Educația nu se 
rezumă doar la acumularea de cunoștințe, ci vizează și dezvoltarea abilităților socio-emoționale, 
morale și etice ale individului. La vârsta mică, acest aspect devine deosebit de relevant, deoarece

perioada copilăriei reprezintă un moment crucial în formarea caracterului și a valorilor 
fundamentale. Educația la această vârstă contribuie la modelarea unei conduite pozitive și la 
cultivarea unor relații sănătoase cu ceilalți membri ai comunității. 
Importanța funcțiilor educației la vârsta mică se reflectă în impactul pe termen lung asupra 
societății. Un sistem educațional bine structurat la această etapă influențează nu doar 
performanța academică a copiilor, ci și integrarea lor armonioasă în societate. Dezvoltarea 
abilităților sociale, încrederea în sine și respectul față de ceilalți, dobândite prin intermediul 
educației timpurii, contribuie la formarea unei generații capabile să facă față provocărilor 
viitorului și să contribuie activ la progresul comunității. 
Prin urmare, educația, în special la vârstă mică, reprezintă un pilon esențial în construirea unui 
viitor echitabil și progresiv. Funcțiile sale multiple, de la transmiterea cunoștințelor la formarea 
personalității, sunt esențiale pentru modelarea unei societăți în care fiecare individ să aibă 
oportunități egale și să contribuie la prosperitatea comună. 
 
Subiectul III 
Dezvoltarea copiilor mici, în intervalul de vârstă de 1-3 ani, este un proces complex și rapid, iar 
satisfacerea nevoilor lor specifice este esențială pentru o evoluție armonioasă. În această 
perioadă, copiii experimentează schimbări semnificative în ceea ce privește dezvoltarea fizică, 
cognitivă și socio-emoțională. Identificarea și abordarea corectă a nevoilor lor sunt cheia unei 
creșteri sănătoase și echilibrate. 
1. Nevoi de dezvoltare ale copilului mic: a. Nevoie de explorare și descoperire: Copiii 
mici sunt în permanență curioși și dornici să exploreze lumea din jurul lor. Această 
nevoie le stimulează capacitatea de învățare și dezvoltă abilități motorii și cognitive. 
b. Nevoie de afectivitate și securitate: Relațiile afective stabile și securitatea emoțională 
sunt esențiale pentru dezvoltarea emoțională și socială a copiilor mici. Aceștia au nevoie 
de încredere în adulți și de un mediu sigur pentru a-și exprima emoțiile și a se dezvolta 
afectiv. 
c. Nevoie de autonomie: În această etapă, copiii încep să-și manifeste dorința de a face 
lucruri singuri și de a-și exprima independența. Această nevoie de autonomie contribuie 
la dezvoltarea abilităților motorii fine și la consolidarea încrederii în sine. 
2. Descrierea unei nevoi de dezvoltare: Nevoia de explorare și descoperire 
Această nevoie este esențială pentru dezvoltarea cognitivă și fizică a copiilor mici. Prin 
activități care încurajează explorarea, precum jocul cu jucării de diferite texturi, culori și 
forme, copiii își dezvoltă simțurile și învață despre mediul înconjurător. Un exemplu de 
activitate didactică eficientă pentru a satisface această nevoie este oferirea unui set divers 
de jucării și materiale senzoriale, cum ar fi plastilina, nisipul cinetic sau jucăriile

educative. Aceste activități îi ajută pe copii să-și dezvolte coordonarea motorie fină, să-și 
îmbogățească vocabularul și să înțeleagă concepte precum formele sau culorile. 
3. Importanța satisfacerii nevoilor de dezvoltare specifice copilului mic: 
Satisfacerea adecvată a nevoilor de dezvoltare la această vârstă este crucială pentru 
fundamentarea ulterioară a personalității și abilităților copiilor. O dezvoltare armonioasă 
la vârsta mică contribuie la formarea unui adult echilibrat, cu abilități sociale dezvoltate 
și capacitatea de a face față provocărilor vieții. Prin înțelegerea și îndeplinirea nevoilor 
specifice ale copiilor mici, se creează un cadru solid pentru dezvoltarea ulterioară și 
pentru construirea unei baze sănătoase pentru învățare și relații sociale.