CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN 
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 
12 iulie 2023 
Probă scrisă ISTORIE Varianta 
3 • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 
Subiectul I 
A. 
1. Relație istorică de cauzalitate: 
o Cauza: Ideea generală că războiul va fi scurt și intens, alimentată de testele 
armelor moderne în Războaiele Balcanice. 
o Efectul: Guvernele angajate în război aruncă toate resursele în bătălie, iar 
populația susține efortul de război, crezând într-o cauză dreaptă. Această percepție 
afectează și viața economică, subordonată exigențelor operațiunilor militare. 
2. Mișcarea revoluționară spartakistă din Germania: 
o Cauza: Nemulțumirea și frustrarea populației germane față de condițiile 
postbelice și criza economică. 
o Consecințe: 
 Consecință 1: Declanșarea revoltei Spartakiste. 
 Consecință 2: Represiuni dure din partea guvernului, conduse de forțele 
paramilitare Freikorps, soldate cu înăbușirea mișcării și execuția liderilor, 
inclusiv Rosa Luxemburg și Karl Liebknecht. 
3. Fapte istorice în Franța, primul deceniu după Primul Război Mondial: 
o Asemănare: Ambele referitoare la Franța. 
 Fapt 1 (asemănare): Tratatul de la Versailles (1919) care a pus capăt 
oficial Primului Război Mondial și a impus sancțiuni dure Germaniei. 
 Fapt 2 (deosebire): Mișcarea de ocupare a Ruhrului (1923), o consecință a 
neîndeplinirii de către Germania a plăților prevăzute în tratat, în timp ce 
Franța a ocupat această regiune industrială germană. 
4. Consecințe politice ale Războiului Civil din Spania (1936): 
o Consecință 1: Consolidarea puterii dictatoriale sub conducerea lui Francisco 
Franco, care a instaurat un regim fascist în Spania. 
o Consecință 2: Înstrăinarea politică și izolarea Spaniei de către marile puteri 
occidentale, care au evitat implicarea directă în conflict. 
5. Măsuri adoptate în URSS (1922-1930): 
o Măsură 1: Politica economică a NEP (Noua Politică Economică) adoptată de 
Lenin în 1921, care a introdus elemente de capitalism pentru a revitaliza 
economia. 
o Măsură 2: Colectivizarea agriculturii și industrializarea accelerată sub conducerea 
lui Stalin începând cu anii &

#039;30, transformând URSS într-o putere industrială, dar 
aducând și represiuni și foamete. 
B.

Afirmația conform căreia Revoluția Franceză, desfășurată între 1789 și 1791, poate fi considerată 
o concretizare a ideilor popularizate de filosofi și aplicate de "revoluționarii din America" la 
sfârșitul secolului al XVIII-lea este susținută de o serie de fapte istorice semnificative. În 
perioada menționată, influența gândirii iluministe și a principiilor enunțate în Declarația de 
Independență a Statelor Unite ale Americii au avut un impact profund asupra modului în care s-
au desfășurat evenimentele în Franța. 
Fapte istorice: 
1. Influența gândirii iluministe în Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului 
(1789): 
o Caracteristici: 
 Adoptată în urma Revoluției Franceze, această declarație reflectă principii 
fundamentale ale iluminismului, inclusiv egalitatea, libertatea și 
fraternitatea. 
 Influentele iluministe ale filosofilor precum Rousseau și Montesquieu au 
fost evidente în conceptele de separare a puterilor și drepturile individuale 
ale cetățenilor. 
2. Inspirarea din Constituția Statelor Unite ale Americii și Principiile Democratice 
(1791): 
o Caracteristici: 
 Constituția adoptată în 1791 a reflectat influența modelului american, 
inclusiv principii democratice, constituționale și ideea unui guvern 
reprezentativ. 
 Separarea puterilor în stat și adoptarea sistemului bicameral au fost 
elemente preluate din modelul american, demonstrând aplicarea ideilor 
"revoluționarilor din America" în cadrul Revoluției Franceze. 
3. Răspândirea ideilor revoluționare în Europa și războaiele napoleoniene: 
o Caracteristici: 
 Ideile Revoluției Franceze au fost răspândite în Europa prin campaniile 
militare ale lui Napoleon Bonaparte, care a extins principiile revoluționare 
și a impus Codul Napoleonic în teritoriile cucerite. 
 Prin războaiele napoleoniene, s-au transmis concepte precum egalitatea și 
eliberarea națională, influențând structurile politice și sociale în regiunile 
afectate. 
Conectori care exprimă cauzalitatea: Prin adoptarea principiilor iluministe, Revoluția 
Franceză a devenit un catalizator al schimbărilor sociale și politice, reflectând influența 
exercitată de "revoluționarii din America". Această influență poate fi observată într-o succesiune 
clară de evenimente, în care ideile filosofilor au fost transformate în acțiuni concrete. 
Concluzie: Astfel, Revoluția Franceză poate fi privită ca un fenomen complex și 
multidimensional, care a fost susținut și influențat în mare măsură de ideile iluministe și de 
practicile democratice americane. Transformarea acestor idei în realitate în perioada menționată 
a adus schimbări semnificative în structurile politice și sociale din Franța, marcând începutul 
unei epoci tumultoase în istoria europeană.

Subiectul II 
Sinteza privind evoluția spațiului intra- și extracarpatic în secolele al II-lea – al XIV-lea: 
1. Secolul al II-lea: Acțiuni politice în Dacia 
o Acțiune 1: În anul 106 d.Hr., împăratul roman Traian a inițiat o campanie militară 
în Dacia, culminând cu cucerirea capitalei Sarmizegetusa Regia în 107 d.Hr. 
 Cauza: Interesul strategic și economic al Romei pentru controlul regiunii 
și exploatarea resurselor naturale din Dacia. 
 Consecință: Integrarea Daciei în Imperiul Roman, marcând începutul 
procesului de romanizare. 
o Acțiune 2: La începutul secolului al II-lea, împăratul Hadrian a abandonat politica 
de extindere în Dacia și a construit un zid defensiv la nord de provincia romană, 
cunoscut sub numele de "Limes Transalutanus". 
 Cauza: Dificultățile de administrare și control al teritoriului daco-mesian. 
 Consecință: Consolidarea granițelor nordice ale Imperiului Roman și o 
încetinire a procesului de romanizare în nordul provinciei Dacia. 
2. Secolele al IV-lea – al VIII-lea: Evoluții în spațiul dintre Carpați și Dunăre 
o Fapt 1: În secolul al IV-lea, Imperiul Roman a fost divizat, iar Dacia a fost 
părăsită de trupele romane (271 d.Hr.), deschizând calea pentru migrații ale 
popoarelor barbarice. 
 Consecință: Formarea unor regate migratoare și presiuni constante asupra 
teritoriilor romane rămase în sudul Dunării. 
o Fapt 2: În secolul al VI-lea, Imperiul Bizantin a pierdut controlul asupra sudului 
Dunării în fața invaziilor slavo-avare. 
 Consecință: Dezintegrarea controlului roman și bizantin asupra regiunii, 
marcând un punct de cotitură în evoluția spațiului dintre Carpați și Dunăre. 
3. Secolele al IX-lea – al XII-lea: Evoluții în spațiul intracarpatic 
o Fapt 1: În secolul al X-lea, formarea statului medieval al lui Gheorghe (cunoscut 
sub numele de Țara Românească) a marcat o reorganizare politică și socială în 
spațiul intracarpatic. 
 Consecință: Emergența unui centru politic și administrativ românesc în 
interiorul Carpaților. 
o Fapt 2: În secolul al XII-lea, Maramureșul a fost menționat în izvoarele scrise ca 
entitate autonomă sub conducere nobiliară locală. 
 Consecință: Apariția unor structuri politice locale puternice și 
semnificative în evoluția spațiului intracarpatic. 
4. Secolul al XIII-lea: Evoluția spațiului românesc extracarpatic 
o Fapt 1: În 1241, Hoarda de Aur mongolă a invadat teritoriile românești din afara 
Carpaților, provocând distrugeri semnificative și migrații ale populației. 
 Consecință: Dislocarea și fragmentarea comunităților românești 
extracarpatice, cu impact pe termen lung asupra dezvoltării acestor 
regiuni. 
o Fapt 2: În 1290, regele maghiar Andrei al III-lea a acordat privilegii și autonomie 
localităților săsești din Transilvania, recunoscând importanța rolului lor în 
apărarea frontierei.

 Consecință: Consolidarea comunităților săsești și conturarea unor structuri 
administrative specifice, în timp ce Transilvania a rămas parte a Regatului 
Ungariei. 
5. Deceniile 5–8 ale secolului al XIV-lea: Acțiuni în spațiul românesc est-carpatic 
o Acțiune 1: În 1343, voievodul Bogdan I a înființat Țara Moldovei prin 
reorganizarea teritoriilor est-carpate sub stăpânirea sa. 
 Caracteristică 1: Consolidarea autorității voievodale în regiunea est-
carpatică. 
 Caracteristică 2: Aplicarea unei politici interne și externe orientate spre 
consolidarea statului. 
o Acțiune 2: În 1359, Bogdan a fost asasinat, iar statul Moldovei a fost împărțit între 
moștenitorii săi, marcând o perioadă de instabilitate și conflicte interne. 
 Caracteristică 1: Slăbirea unității statale și sporirea influenței nobilimii 
locale. 
 Caracteristică 2: Fragilitatea în fața amenințărilor externe și interne. 
6. A doua jumătate a secolului al XIV-lea: Fapte istorice în Țara Românească 
o Fapt 1: În 1369, domnitorul Vlaicu Vodă a extins teritoriul Țării Românești prin 
cucerirea Olteniei de la maghiari. 
 Asemănare: Expansiunea teritorială și consolidarea controlului asupra 
unor regiuni strategice. 
 Deosebire: În contrast cu Țara Moldovei, Țara Românească a evitat 
fragmentarea internă și a menținut o oarecare stabilitate. 
o Fapt 2: În 1396, domnitorul Mircea cel Bătrân a participat la Bătălia de la 
Nicopole, unde, alături de forțele europene, a încercat să oprească expansiunea 
otomană. 
 Asemănare: Implicarea în conflicte regionale pentru apărarea intereselor 
comune. 
 Deosebire: În timp ce Țara Moldovei era divizată, Țara Românească a 
avut o implicare activă în afacerile regionale. 
În concluzie, evoluția spațiului intra- și extracarpatic în secolele al II-lea – al XIV-lea a fost 
marcată de evenimente și acțiuni care au modelat configurația politică, socială și culturală a 
regiunii. De la cuceririle romane și migrațiile popoarelor barbarice la formarea statelor 
medievale românești și luptele împotriva invaziilor, aceste secole au fost decisive în conturarea 
identității și evoluției teritoriului. 
Subiectul III 
1. Activitate didactică pentru secvența A: Competențe specifice - Aprecierea valorilor 
trecutului prin raportarea la actualitate 
Metode didactice: 
 Metoda de proiect: Această metodă implică proiectarea unui proiect în care elevii să 
exploreze și să analizeze impactul umanismului și Renașterii artistice în societatea 
contemporană. Proiectul ar putea implica cercetarea și prezentarea unor exemple de

influențe ale umanismului în diverse domenii cum ar fi arta, literatura sau filosofia. Elevii 
ar putea realiza prezentări, colaje sau afișe care evidențiază conexiunile dintre aceste 
valori și aspecte ale vieții moderne. 
 Dezbaterea: Organizarea unei dezbateri pe tema valorilor umaniste și a Renașterii 
artistice și relevanța lor în prezent. Elevii vor fi împărțiți în echipe și li se va atribui un 
aspect specific al acestor mișcări pentru a-l susține sau critica. Această metodă 
încurajează gândirea critică și argumentarea, dezvoltând abilitățile de comunicare și 
dezbateri. 
Exemplificarea formării/dezvoltării competenței specifice: 
 Organizare: Elevii vor fi împărțiți în grupuri mici pentru proiectul de cercetare și în 
echipe pentru dezbatere, facilitând colaborarea și interacțiunea. 
 Resurse didactice: 
1. Texte istorice și documente relevante privind umanismul și Renașterea artistică. 
2. Materiale multimedia pentru a oferi exemple vizuale și auditivă pentru a susține 
prezentările și dezbaterile. 
 Sarcini de lucru: 
1. Cercetarea individuală a influențelor umanismului în artă, literatură și filosofie. 
2. Realizarea unui proiect vizual (prezentare, afiș, colaj) care să evidențieze 
conexiunile dintre umanism și aspectele actuale ale culturii și societății. 
3. Participarea la o dezbatere în echipă privind relevanța valorilor umaniste în lumea 
de azi. 
Avantaje ale utilizării probei scrise: 
1. Obiectivitate: Probele scrise oferă o evaluare obiectivă și standardizată, eliminând 
subiectivitatea în interpretarea rezultatelor. 
2. Măsurare a cunoștințelor profunde: Prin intermediul unor întrebări deschise și 
analitice, se pot măsura cunoștințele profunde ale elevilor și capacitatea lor de a 
argumenta și analiza informația istorică. 
2. Evaluarea competențelor specifice din secvența B: Competențe specifice - Utilizarea 
surselor istorice 
Item semiobiectiv: 
 Item: Identificați două surse istorice relevante pentru studiul fronturilor de luptă în Al 
Doilea Război Mondial și explicați cum acestea pot evidenția elemente de continuitate și 
schimbare în procesele istorice. 
 Răspuns: Elevii vor trebui să identifice două surse (documente, hărți, fotografii etc.) și să 
le analizeze pentru a evidenția schimbările și continuitățile în contextul fronturilor de 
luptă în perioada menționată. 
Item subiectiv:

 Item: Descrieți rolul personalităților istorice în desfășurarea fronturilor de luptă în Al 
Doilea Război Mondial, oferind exemple concrete și analizând impactul acțiunilor lor 
asupra evenimentelor. 
 Răspuns: Elevii vor trebui să ofere o descriere detaliată a rolului personalităților istorice 
implicate în fronturile de luptă, oferind exemple concrete și analizând impactul acestora 
asupra desfășurării evenimentelor. 
Avantaje și limite ale utilizării fiecărui tip de item: 
 Avantaje ale itemului semiobiectiv: Permite evaluarea cunoștințelor profunde și 
capacitatea de analiză; oferă un grad mai mare de obiectivitate. Totuși, poate limita 
capacitatea elevilor de a-și exprima în detaliu ideile și analizele. 
 Avantaje ale itemului subiectiv: Oferă elevilor posibilitatea de a-și exprima creativitatea 
și de a dezvolta gândirea analitică. Cu toate acestea, poate fi subiectiv și necesită o 
evaluare atentă pentru a asigura obiectivitatea.