Titularizare

2023

CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE 
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 
12 iulie 2023 
Probă scrisă 
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ 
Varianta 3 
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 
 
SUBIECTUL I 
1. Introducere: Alexandru Macedonski, figura emblematică a literaturii române, a contribuit 
esențial la dezvoltarea modernismului și simbolismului în poezia românească. Prin opera sa, 
Macedonski a rupt barierele tradiționale, explorând noi teritorii lirice și tematice, și a oferit o 
nouă perspectivă asupra relației dintre poet și lume, între cuvânt și esența umană. 
2. Trăsături ale poeziei lui Alexandru Macedonski: a. Inovație formală și tematică: 
Macedonski a fost un pionier al formelor poetice, introducând sonetul în literatura română și 
experimentând cu diverse structuri metrico-ritmice. b. Simbolismul: Opera lui este permeată 
de simboluri și imagini care transced realitatea imediată, invitând cititorul la meditație și 
introspecție. c. Musicalitatea versurilor: Macedonski a acordat o atenție deosebită ritmului 
și sonorității, considerând poezia o artă apropiată de muzică. d. Viziunea filozofică: Poeziile 
sale reflectă adesea o profundă contemplare asupra universului, vieții și artei, exprimând un 
deziderat al absolutului și o permanentă căutare a idealului. 
3. Ilustrarea trăsăturilor menționate prin texte poetice: a. Inovație formală și tematică în 
"Noaptea de decemvrie": Acest poem este emblematic pentru inovația lui Macedonski, 
prezentând o narativă complexă și o structură meticulos construită. Limbajul evocativ și 
imaginile vizuale puternice construiesc o atmosferă onirică și misterioasă. b. Simbolismul în 
"Lăcrămioare": Macedonski folosește simbolul lăcrămioarelor pentru a exprima 
efemeritatea vieții și frumusețea trecătoare a momentelor de fericire. Versurile sale sunt 
încărcate de emoție și sensibilitate, reflectând profunditatea simțirilor umane. 
4. Reflectarea viziunii despre lume în cele două texte poetice: a. "Noaptea de decemvrie" 
reflectă viziunea lui Macedonski asupra artei ca mijloc de transcendere a condiției umane. 
Prin intermediul acestui poem, poetul explorează teme precum căutarea adevărului, 
singurătatea creatorului și conflictul dintre ideal și realitate. b. "Lăcrămioare" evidențiază 
conexiunea intimă dintre om și natură, sugerând ideea că frumusețea și tristețea sunt 
inseparabile. Prin simbolismul său, Macedonski aduce în prim-plan sensibilitatea umană și 
capacitatea de a găsi semnificații profunde în aspectele aparent mici ale vieții. 
5. Particularități de limbaj: a. În "Noaptea de decemvrie", limbajul este complex și încărcat 
de semnificații multiple, cu utilizarea de arhaisme și neologisme care contribuie la crearea 
unei atmosfere unice. b. "Lăcrămioare" se remarcă prin simplitatea și muzicalitatea 
limbajului, cu un stil direct și imagini vizuale puternice care evocă emoția și frumusețea 
efemeră. 
6. Opinie despre poezia lui Alexandru Macedonski: Poezia lui Alexandru Macedonski, 
deși adesea comparată și contrastată cu cea a lui Eminescu, se distinge prin caracterul său

inovator și prin viziunea profundă asupra lumii și artei. Conform lui G. Călinescu, 
Macedonski este un "poet de aripi mari, de patos, de atitudini", iar optimismul și încrederea în 
absolut pe care le transmite în operele sale oferă o replică vibrantă la pesimismul eminescian. 
Deși critica contemporană l-a întâmpinat cu rezerve, opera lui Macedonski rezistă testului 
timpului datorită universalității temelor abordate și a inovației stilistice. 
Concluzie: Alexandru Macedonski rămâne o figură emblematică în literatura română, opera 
sa reflectând o continuă căutare a inovării și a profundității expresiei poetice. Prin diversitatea 
tematică și stilistică, Macedonski a deschis noi orizonturi în poezia românească și a influențat 
generații de poeți. Poeziile sale, pline de simbolism, muzicalitate și reflecții filozofice, 
continuă să inspire și să provoace cititorii să exploreze adâncimile sufletului uman și misterul 
existenței. 
SUBIECTUL al II-lea 
A. Aspecte definitorii ale construcției verbale pasive: 
1. Definirea conceptului: Construcția verbală pasivă este o structură gramaticală în care 
subiectul exprimă entitatea care primește acțiunea, iar verbul, de regulă, este însoțit de 
o formă a auxiliarului "a fi" și participiul pasiv al verbului principal. 
2. Tipurile de construcții pasive: Pasivul propriu-zis (cu verbul la diateza pasivă) și 
pasivul reflexiv (cu verbul la diateza reflexivă). 
3. Restricții în alegerea pasivului: a. Nu toate verbele pot forma diateza pasivă (de 
exemplu, verbele impersonale). b. Pasivul este mai puțin folosit în limba vorbită 
datorită formalității sale. c. Verbul la diateza pasivă nu se folosește când agentul 
acțiunii este necunoscut sau irelevant. 
4. Ilustrarea trăsăturilor pasivului: a. În propoziția "Cartea a fost citită de Ana", 
verbul "a fost citită" este la diateza pasivă, subiectul ("Cartea") primind acțiunea. b. În 
propoziția "Se vorbește despre film", verbul "se vorbește" este la diateza pasivă 
reflexivă, fără a menționa agentul acțiunii. 
B. Analiza textului: 
1. Tipul de secvență prototipică: Fragmentul citat este un exemplu de discurs 
argumentativ, unde autorul prezintă și susține o teză despre credința omului clasic în 
inteligență și posibilitatea exprimării complete prin limbaj. 
2. Fonetica cuvântului "dacă": 
o "d" este o consoană oclusivă, alveolară, sonoră. 
o "a" este o vocală deschisă, frontală, neînchisă. 
o "c" este o consoană fricativă, palatală, surdă. 
o "ă" este o vocală închisă, centrală. 
3. Modul de formare a cuvintelor: 
o "învățătură" este format prin derivare, adăugând sufixul "-ătură" la baza "învăț-
". 
o "bun-simț" este un compus, format prin unirea cuvintelor "bun" și "simț". 
4. Tipuri de complemente în secvența dată: 
o Complementul direct: "expresia perfectă" (ce nemerești?). 
o Complementul indirect: "sufletului altuia" (comunici cui?). 
5. Propoziții subordonate din fraza dată: a. Subordonată condițională: "dacă ai talent 
și învățătură" - stabilește condiția pentru a putea pune mâna pe perfecție. b.

Subordonată consecutivă: "pe care poți pune mâna" - exprimă rezultatul, consecința 
condiției enunțate anterior. 
SUBIECTUL al III-lea 
A. Construirea unei activități de învățare pentru prelectura unui text dramatic: 
1. Precizarea clasei: Clasa a X-a, alegerea justificată de nivelul de maturitate și de 
capacitatea elevilor de a înțelege și analiza structuri complexe ale textelor dramatice. 
2. Obiectivul activității: Elevii vor identifica și vor analiza elementele structurale și de 
limbaj specifice textului dramatic, pregătindu-se astfel pentru lectura și interpretarea 
detaliată a textului. 
3. Durata etapei de prelectură: 15 minute dintr-o oră de curs, pentru a permite 
familiarizarea cu contextul și cu elementele cheie ale textului. 
4. Prezentarea activității de învățare: Activitatea va începe cu o discuție ghidată 
despre caracteristicile textului dramatic, urmată de o activitate de grup în care elevii 
vor extrage informații din fragmente ale textului, concentrându-se pe structura și 
limbajul acestuia. 
5. Componente ale proiectării didactice: 
o Metode folosite: Discuție ghidată, lucrul în grup. 
o Resurse: Fragment din textul dramatic, fișe de lucru. 
B. Construirea itemilor pentru evaluare: 
1. Item obiectiv de tip pereche: Asociază fiecare termen din coloana A (elemente de 
structură ale textului dramatic) cu definiția sa corespunzătoare din coloana B. 
2. Item semiobiectiv cu răspuns scurt: Descrie în câteva propoziții modalitatea de 
caracterizare a personajelor într-un text dramatic ales, evidențiind particularitățile 
limbajului personajelor și notațiile autorului. 
Aceste răspunsuri sunt concepute pentru a evalua capacitatea elevilor de a înțelege și analiza 
componentele de structură și de limbaj specifice textului dramatic, în conformitate cu 
programa școlară.