Titularizare

2023

CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR VACANTE/REZERVATE DIN 
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 
12 iulie 2023 
Probă scrisă LB. ȘI LIT. ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ, ELEM. DE PED. ȘC., METODICA PREDĂRII LB. ȘI LIT. 
ROMÂNE/COM. ÎN LB. ROMÂNĂ / MAT./ MAT. ȘI EXPL. MED. ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR (ÎNVĂȚĂMÂNT 
PRIMAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ) 
Varianta 3 
• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. 
• Timpul de lucru efectiv este de patru ore. 
 
Subiectul I 
 
1. 
a) Sinonimele potrivite sensului din text pentru cuvintele date sunt: 
 întâmplările: evenimentele 
 ciudat: straniu 
b) Două cuvinte formate prin mijloace interne de îmbogățire a vocabularului (derivare sau 
compunere) din text sunt: 
 străinătate (derivare de la "străin") 
 deșteptării (derivare de la "deștept") 
c) O propoziție în care verbul "a crede" să aibă un alt sens, diferit de cel din text: "La concurs, 
juriul îl va crede învingător pe cel care va demonstra cea mai mare originalitate." (a considera) 
d) Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunțul "Îmi amintesc un lucru ciudat ce se 
întâmpla în India..." este: 
 "ciudat" - adjectiv (calificativ), atribut adjectival 
 "se întâmpla" - verb, predicat 
e) Pronumele relativ cu funcție sintactică de subiect din fragmentul dat este "ce" (în "ce se 
întâmpla în India"). 
f) Propoziția subordonată din text și felul ei: "ce se întâmpla în India" - propoziție subordonată 
completivă directă. 
g) Rolul cratimei în structura "nu-mi" (nu-mi puteam da seama) este de a marca elidarea vocalică 
a lui "nu" înainte de "mi", care începe tot cu o vocală, pentru a evita hiatusul și a facilita 
pronunția. 
h) Semnificația secvenței: în vis, se făcea că mă întorsesem în țară și eram pe punctul de a mă 
întoarce în India – și asta alcătuia un sentiment atât de tulbure și de confuz, încât mă făcea să

pierd, chiar în primele minute ale deșteptării, orice simț al realului, al imediatului: Această 
secvență descrie o stare de confuzie și dezorientare profundă trăită de narator în timpul și după 
vis. Visul creează o realitate alternativă în care trecutul, prezentul și viitorul se împletesc în mod 
confuz, ducând la pierderea temporară a percepției clare asupra realității imediate și la 
sentimentul de alienare față de lumea înconjurătoare. Naratorul experimentează o dualitate între 
dorința de a fi în două locuri simultan și imposibilitatea de a distinge clar între vis și realitate. 
2. 
Pentru acest eseu, voi alege să analizez evoluția lui Ion din drama „Ion” de Liviu Rebreanu, o 
operă ce explorează teme profunde precum lupta pentru pământ, destinul social și conflictele 
interioare ale individului. Ion este un personaj complex, a cărui evoluție reflectă atât aspirațiile 
sociale, cât și drama psihologică interioară, în contextul unui sat românesc de la începutul 
secolului XX. 
Ion este un tânăr țăran din satul Pripas, care aspiră să-și îmbunătățească statutul social prin 
obținerea de pământ. Această dorință arzătoare este motorul acțiunilor sale și determină întreaga 
sa evoluție în operă. Deși este sărac, Ion nu este lipsit de mândrie și ambiție, demonstrând o 
voință de fier și o inteligență practică. Conflictul principal al operei este cel intern, lupta lui Ion 
între dorința de pământ și dragostea pentru Florica, și cel extern, lupta pentru pământ și statut 
social. 
Una dintre trăsăturile definitorii ale lui Ion este ambiția sa nemăsurată, ilustrată prin actul în care 
își asumă riscul de a se căsători cu Ana, fiica bogatului Vasile Baciu, pentru a obține pământul 
dorit. În ciuda sentimentelor sale reale pentru Florica, Ion face această alegere pragmatică, 
demonstrând astfel complexitatea și contradicțiile naturii umane. O altă scenă ilustrativă este cea 
în care Ion își exprimă frustrarea și disperarea, simțindu-se prins între dorința de a avea pământ 
și realitatea unei căsnicii nefericite. 
Analizând opera din perspectiva elementelor specifice genului dramatic, observăm că construcția 
subiectului este strâns legată de evoluția lui Ion. Deciziile sale, conflictele interioare și 
exterioare, și consecințele acțiunilor sale constituie coloana vertebrală a narativului. Compoziția 
operei, cu actele și scenele sale bine delimitate, reflectă etapele evoluției lui Ion, de la tânărul 
plin de speranțe la personajul deziluzionat de propriile alegeri. 
Dialogul dramatic este un alt element cheie în evoluția lui Ion. Prin dialog, Rebreanu reușește să 
evidențieze gândurile, emoțiile și motivațiile lui Ion, oferind cititorului o înțelegere profundă a 
caracterului său. Monologurile interioare ale lui Ion sunt deosebit de puternice, dezvăluindu-i 
dilemele interioare și lupta constantă cu propriul sine. 
În ceea ce privește categoriile estetice, opera „Ion” este un amestec de tragic și comical, 
reflectând complexitatea vieții și a naturii umane. Tragicul destin al lui Ion, prins între aspirațiile 
personale și constrângerile sociale, este o mărturie a talentului lui Rebreanu de a crea personaje 
și situații profund umane.

În concluzie, Ion este un personaj a cărui evoluție este profund legată de mediul social, de 
aspirațiile și de conflictul său intern. Liviu Rebreanu reușește să creeze în „Ion” o operă 
dramatică complexă, în care evoluția personajului principal este atât o reflectare a societății 
rurale românești de la începutul secolului XX, cât și o explorare profundă a naturii umane și a 
luptei interioare dintre dorință și moralitate. Ion rămâne un personaj emblematic, a cărui poveste 
continuă să reziste în timp și să ofere înțelesuri și perspective noi fiecărei noi generații de cititori. 
Subiectul II 
 
A. 
1. 
Pentru a rezolva această problemă, putem să folosim algebră pentru a stabili relațiile dintre 
numărul de bluze de diferite culori și apoi să rezolvăm ecuațiile rezultate. Să notăm cu: 
R - numărul de bluze roșii, A - numărul de bluze albe, G - numărul de bluze galbene. 
Conform enunțului, avem următoarele relații: 
1. Numărul total de bluze este 174: R+A+G=174 
2. Bluzele roșii sunt de două ori mai multe decât cele albe: R=2A 
3. Bluzele galbene sunt cu 10 mai puține decât jumătatea celor roșii: G=R2−10 
Putem să substituim R și G din ecuațiile 2 și 3 în ecuația 1 pentru a găsi numărul de bluze albe. 
Să rezolvăm pas cu pas: 
Din ecuația 2: R=2A 
Din ecuația 3: G=R2−10 
Substituim RR și GG în ecuația 1: 2A+A+(2A2−10)=174 
Adunăm termenii și simplificăm ecuația: 4A−10=174 
Adăugăm 10 la ambele părți ale ecuației: 4A=184 
Împărțim totul la 4: A=184/4  A=46  
Acum că avem numărul de bluze albe, putem să găsim numărul de bluze roșii și galbene folosind 
ecuațiile 2 și 3: 
Pentru bluzele roșii: R=2A=2∗46=92 
Pentru bluzele galbene: G=R2−10=922−10=46−10=36 
Deci, la magazin s-au adus:

 46 bluze albe, 
 92 bluze roșii, 
 36 bluze galbene. 
2. 
Pentru a rezolva această problemă, putem să scriem o ecuație care descrie operațiile date și să 
rezolvăm acea ecuație pentru a găsi numărul natural n. Să urmăm pașii: 
1. Înmulțim numărul n cu 5/7. 
2. Împărțim rezultatul la 25/14. 
3. Obținem 1,2. 
Ecuația rezultată este: (n⋅5/7) / (25 / 14)=1,2 
Să rezolvăm ecuația pas cu pas: 
Mai întâi, să simplificăm ecuația înmulțind prin inversul fracției din numitor: n⋅5 / 7⋅14 / 25=1,2 
Apoi, să simplificăm produsul fracțiilor: n⋅5⋅14 / 7⋅25=1,2 
Să efectuăm înmulțirea și împărțirea: n⋅70 /175=1,2 
Să simplificăm fracția: n⋅25=1,2 
Acum, să rezolvăm ecuația pentru nn înmulțind ambele părți cu inversul fracției 5 / 2: n=1,2⋅5 / 2 
Să efectuăm înmulțirea: n=1,2⋅2,5 
n=3 
Deci, numărul natural n este 3. 
3. 
 
a) Pentru a demonstra că triunghiul ABCABC este dreptunghic în punctul AA, vom verifica dacă 
îndeplinește teorema lui Pitagora pentru laturile sale. Teorema lui Pitagora afirmă că într-un 
triunghi dreptunghic, pătratul lungimii ipotenuzei (latura opusă unghiului drept) este egal cu 
suma pătratelor lungimilor celorlalte două laturi (catetele). Deci, dacă 
AB2+AC2=BC2AB2+AC2=BC2, atunci triunghiul ABCABC este dreptunghic în AA. 
Calculăm: AB2=42=16AB2=42=16 cm² AC2=32=9AC2=32=9 cm² BC2=52=25BC2=52=25 
cm²

Acum verificăm dacă suma pătratelor catetelor este egală cu pătratul ipotenuzei: 
AB2+AC2=16+9=25 
BC2=25BC2=25 
Deci, avem AB2+AC2=BC2, ceea ce înseamnă că triunghiul ABC este dreptunghic în A. 
b) Aria unui triunghi dreptunghic se calculează folosind formula Aria=12⋅baza⋅ınalțimea 
În cazul triunghiului ABC, baza și înălțimea corespund catetelor, deci: 
AriaABC=12⋅AB⋅AC 
AriaABC=21⋅AB⋅AC  
AriaABC=12⋅4⋅3 
AriaABC=21⋅12  
AriaABC=6 cm² 
c) Pentru a calcula perimetrul triunghiului ADE, trebuie să adunăm lungimile celor trei laturi: 
AD+DE+EA. Avem deja lungimile AD=8cm și DE=10 cm. Nu avem lungimea EA, dar putem să 
o aflăm folosind teorema lui Pitagora în triunghiul ADE, presupunând că este dreptunghic în A, 
deoarece acest lucru nu este specificat, ar trebui să verificăm dacă AD2+EA2=DE2. Cu toate 
acestea, nu avem suficiente informații pentru a determina lungimea lui EA direct sau pentru a 
valida dacă triunghiul ADE este dreptunghic. 
Având în vedere această limitare, putem doar să calculăm perimetrul triunghiului ADE 
presupunând că avem lungimea EA sau să clarificăm dacă triunghiul ADE este dreptunghic și 
apoi să aplicăm teorema lui Pitagora pentru a găsi EA. 
Dacă triunghiul ADE nu este dreptunghic, nu putem calcula EA fără informații suplimentare. 
Dacă triunghiul ADE este dreptunghic, putem folosi teorema lui Pitagora pentru a afla lungimea 
lui EA și apoi să calculăm perimetrul.  
B. 
Integrarea mijloacelor de învățământ în activitatea didactică din învățământul primar constituie 
un pilon fundamental în construcția unui proces educativ modern, interactiv și eficient. Utilizarea 
judicioasă a acestor resurse poate îmbunătăți semnificativ calitatea procesului de învățare, 
făcându-l mai atractiv și mai accesibil pentru elevi. 
1. Definirea conceptului de mijloc de învățământ

Mijloacele de învățământ reprezintă totalitatea materialelor didactice și a resurselor educaționale 
care sunt utilizate în procesul de instruire pentru a facilita transmiterea informațiilor, dezvoltarea 
abilităților și formarea competențelor elevilor. Acestea constituie punți de legătură între 
conținutul educațional, educator și elev, având un rol esențial în dinamizarea și eficientizarea 
actului educațional. 
2. Tipuri/forme/categorii de mijloace de învățământ în învățământul primar 
În învățământul primar, diversitatea mijloacelor de învățământ este vastă, reflectând nevoile de 
dezvoltare și de învățare ale copiilor. Clasificarea acestora se poate face după mai multe criterii, 
printre care modul de implicare senzorială a elevilor sau natura materială/imaterială a resurselor. 
Trei categorii relevante pentru acest nivel de învățământ sunt: 
a. Mijloace de învățământ vizuale - cum ar fi tablele didactice, cărțile ilustrate, posterele sau 
materialele video. Acestea stimulează percepția vizuală și ajută la îmbunătățirea înțelegerii și 
memorării informațiilor. 
b. Mijloace de învățământ auditive - precum înregistrările audio, cântecele educaționale sau 
poveștile sonore. Ele dezvoltă abilitățile auditive ale elevilor și sunt deosebit de eficiente în 
învățarea limbilor străine sau în educația muzicală. 
c. Mijloace de învățământ tactile/kinestezice - care includ materialele manipulative, jocurile 
educative sau exercițiile practice. Acestea favorizează învățarea prin experiență directă și sunt 
esențiale pentru dezvoltarea coordonării motorii fine și a percepției spațiale. 
3. Corelarea mijloacelor de învățământ cu componentele strategiilor didactice 
Integrarea eficientă a mijloacelor de învățământ în strategiile didactice presupune o aliniere 
atentă la obiectivele educaționale, la particularitățile grupului de elevi și la contextul învățării. 
Mijloacele de învățământ trebuie să fie corelate cu obiectivele de învățare, cu metodele didactice 
adoptate și cu formele de organizare a activității educative pentru a asigura un demers didactic 
creativ și eficient. Astfel, ele devin instrumente care: 
 Stimulează gândirea critică și creativitatea elevilor; 
 Facilitează înțelegerea și asimilarea conceptelor complexe; 
 Diversifică modalitățile de prezentare și explorare a cunoștințelor; 
 Favorizează interactivitatea și colaborarea în cadrul clasei; 
 Permit adaptarea conținuturilor educaționale la nevoile individuale ale elevilor. 
Concluzie 
Integrarea strategică a mijloacelor de învățământ în procesul educațional din învățământul primar 
constituie un factor cheie în creșterea calității actului didactic. Prin adaptarea acestora la 
particularitățile și nevoile elevilor, se poate asigura o experiență educațională cuprinzătoare, 
interactivă și profund personalizată, care să stimuleze curiozitatea, creativitatea și dorința de 
cunoaștere a fiecărui elev. Utilizarea adecvată a limbajului de specialitate, organizarea coerentă a

prezentării și respectarea limitelor de spațiu sunt, de asemenea, aspecte esențiale care contribuie 
la eficacitatea și profesionalismul demersului didactic. 
Subiectul III 
A. 
1. Prezentarea conceptului de Noi Tehnologii de Informare și Comunicare (NTIC) 
Noile Tehnologii de Informare și Comunicare (NTIC) reprezintă ansamblul instrumentelor și 
metodologiilor de prelucrare, stocare și transmitere a informațiilor, ce se bazează pe utilizarea 
computerelor, internetului și altor medii digitale. NTIC facilitează accesul la informație, 
comunicarea și colaborarea între persoane indiferent de distanța geografică. În context 
educațional, NTIC se referă la utilizarea tehnologiei în scopul îmbunătățirii procesului de 
învățământ, oferind resurse și metode noi pentru dezvoltarea competențelor elevilor. 
2. Trei avantaje ale utilizării NTIC în lecțiile de limba și literatura română 
a. Interactivitate și angajament crescut al elevilor: Utilizarea NTIC în lecții stimulează 
interesul elevilor, oferindu-le posibilitatea de a interacționa activ cu conținutul, prin multimedia 
și diverse alte resurse digitale. Aceasta favorizează un proces de învățare mai dinamic și mai 
atractiv. 
b. Personalizarea învățării: Tehnologia oferă oportunități pentru adaptarea procesului 
educațional la nevoile individuale ale fiecărui elev, permitându-le să învețe la propriul ritm și în 
funcție de stilul lor de învățare. 
c. Dezvoltarea competențelor digitale: Integrarea NTIC în educație contribuie la dezvoltarea 
competențelor digitale ale elevilor, esențiale în societatea contemporană. Elevii învață să 
utilizeze eficient resursele online, să comunice digital și să prelucreze informații în format 
electronic. 
3. Activitatea de învățare adecvată pentru formarea/dezvoltarea competenței specifice 4.2 
Activitatea propusă: Crearea și gestionarea unui blog de clasă 
4. Exemplificarea modului de formare / dezvoltare a competenței specifice 4.2, utilizând 
NTIC, prin activitatea de învățare aleasă 
Implementarea activității de creare și gestionare a unui blog de clasă presupune mai multe etape, 
prin care se dezvoltă competența 4.2: 
 Inițierea: Elevii sunt îndrumați să creeze un blog de clasă, fiecare având 
responsabilitatea de a posta regulat texte funcționale. Platforma blogului oferă un mediu 
digital interactiv și ușor de utilizat pentru redactarea și publicarea textelor.

 Redactarea și publicarea: Elevii vor scrie diverse tipuri de texte funcționale (invitații, 
mesaje email, postări informative) pe blog. Această activitate îi ajută să înțeleagă 
caracteristicile fiecărui tip de text și să se exprime clar și corect în scris. 
 Interacțiune și feedback: Blogul permite elevilor și profesorului să ofere feedback 
reciproc într-un mod constructiv și în timp real. Comentariile și sugestiile pot fi folosite 
pentru îmbunătățirea continuă a abilităților de scriere. 
 Reflectarea și autoevaluarea: Elevii pot reflecta asupra propriilor texte și pot primi 
aprecieri de la colegii de clasă, învățând astfel să autoevalueze și să își îmbunătățească 
permanent competențele de redactare. 
Prin utilizarea blogului, elevii nu numai că dezvoltă competența de a redacta texte funcționale 
într-un context real și interactiv, dar își îmbunătățesc și abilitățile digitale și de comunicare într-
un mediu online, ceea ce este vital în societatea bazată pe cunoaștere și tehnologie. 
B. 
a) Valențele metodei de instruire: Învățarea prin proiecte 
1. Promovarea înțelegerii profunde a conținutului: Metoda învățării prin proiecte implică 
explorarea activă și aprofundată a subiectelor, permițând elevilor să înțeleagă în mod practic 
conceptele legate de medii de viață și adaptările plantelor și animalelor. Prin abordarea unui 
proiect tematic, elevii nu doar că memorează informații, ci le și procesează, le clasifică și le 
aplică în contexte diverse. 
2. Dezvoltarea abilităților de gândire critică și de rezolvare a problemelor: Învățarea prin 
proiecte solicită elevilor să gândească critic, să pună întrebări, să caute resurse și să dezvolte 
soluții pentru sarcini complexe. Acest lucru îi ajută să înțeleagă cum să sorteze și să clasifice 
plantele și animalele în funcție de mediul de viață, să realizeze organizatoare grafice și să 
înregistreze datele colectate în mod structurat și logic. 
3. Stimularea lucrului în echipă și a colaborării: Învățarea prin proiecte încurajează 
colaborarea și lucrul în echipă, aspecte esențiale pentru dezvoltarea socială și emoțională a 
elevilor. Munca în grup pentru clasificarea plantelor și animalelor și pentru înregistrarea datelor 
în tabele sau desene contribuie la dezvoltarea abilităților de comunicare, negociere și luare de 
decizii în cadrul grupului. 
b) Formularea obiectivului operațional, sarcinii de învățare și itemului de 
evaluare 
Obiectiv operațional: La finalul lecției, elevii vor fi capabili să clasifice corect cel puțin 5 
plante și 5 animale în funcție de mediul lor de viață (lac/iaz/baltă, pădure, Delta Dunării, Marea 
Neagră, deșert, Polul Nord, Polul Sud), să înregistreze aceste informații într-un organizator grafic 
și să identifice cel puțin 2 adaptări specifice pentru fiecare grup. 
Sarcina de învățare: Grupați-vă în echipe de 4 și realizați un proiect care include:

1. Cercetarea diferitelor medii de viață și a plantelor și animalelor specifice fiecărui mediu. 
2. Clasificarea plantelor și animalelor colectate pe baza mediului lor de viață. 
3. Crearea unui organizator grafic (diagramă, tabel) în care să înregistrați clasificarea 
realizată. 
4. Identificarea și notarea a două adaptări specifice pentru fiecare grup de plante și animale. 
Item de evaluare: Prezentați organizatorul grafic creat de echipa voastră și descrieți în câteva 
propoziții modul în care anumite plante sau animale sunt adaptate la mediul lor de viață. 
Asigurați-vă că informațiile sunt corect înregistrate și că adaptările sunt clar identificate și 
descrise. 
Această abordare nu doar că asigură corelarea dintre obiectivul operațional, sarcina de învățare și 
itemul de evaluare, dar promovează și o înțelegere aprofundată a conținutului, dezvoltând 
totodată competențe cruciale precum gândirea critică, colaborarea și abilitățile de comunicare.